Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 26 mai curent, a examinat Raportul auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2022.
Scopul auditului a constat în evaluarea conformității managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2022, în raport cu prevederile cadrului normativ aplicabil.
La situația din 31 decembrie 2022, datoria de stat a constituit circa 94,7 miliarde lei, care în comparație cu anul precedent s-a majorat cu circa 16,9 miliarde lei, nivelul atins încadrându-se în plafoanele aprobate prin Legea bugetară anuală.
Din totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 34,5 miliarde lei și datoria de stat externă – 60,2 miliarde lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat constituie 34,73%, înregistrând cea mai mare valoare în ultimii 5 ani.
Pentru serviciul datoriei de stat (dobânzi și comisioane) din bugetul de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă totală de circa 2,6 miliarde lei, din care: pentru serviciul datoriei de stat interne – 2,1 miliarde lei și pentru serviciul datoriei de stat externe 0,6 miliarde lei.
Volumul total al debursărilor de împrumuturi externe în anul 2022 a constituit circa 863,9 milioane dolari sau echivalentul a 16,5 miliarde lei, dintre care 317,3 milioane dolari au fost debursați pentru finanțarea proiectelor investiționale, iar 546,6 milioane dolari ca asistență financiară pentru susținerea bugetului. În comparație cu anul precedent au fost debursate mijloace din împrumuturile externe cu 341,9 milioane dolari mai mult.
Pe parcursul anului 2022 au fost contractate 12 împrumuturi noi, cu valoarea totală de circa 1 miliard de euro, ce constituie de 2 ori mai multe împrumuturi în comparație cu anul precedent.
Auditul menționează că similar anilor precedenți, nivelul de debursare a împrumuturilor este redus, debursarea în unele cazuri are loc cu întârziere, ca urmare nefiind atinse obiectivele în implementarea proiectelor investiționale.
Astfel, la situația din 31 decembrie 2022, Ministerul Finanțelor raportează 145 de împrumuturi active, dintre care la 41 de împrumuturi au fost înregistrate solduri nedebursate, în sumă totală de circa 1,9 miliarde dolari, în unele cazuri nivelul de valorificare rămâne în continuare scăzut, iar în altele nu au fost efectuate deloc trageri. Suma totală a comisioanelor achitate cumulativ, pentru împrumuturile la care au fost înregistrate solduri nedebursate, până la finele anului 2022 a constituit circa 21,5 milioane dolari.
În acest context auditul a evidențiat:
Curtea de Conturi a relatat despre 2 împrumuturi contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) în anul 2017, în sumă totală de 160 milioane euro pentru implementarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România”, a căror termen limită de debursare expiră la finele anului 2023. Astfel, pentru împrumutul contractat de la BERD, în sumă de 80 milioane euro, nivelul de debursare constituie 1,81%, soldul nedebursat la 31.12.2022 fiind de 78,55 milioane euro, pentru care au fost achitate comisioane de 2,7 milioane euro. Soldul nedebursat a fost anulat la data de 19.04.2023. Concomitent, pentru împrumutul contractat de la BEI, în sumă totală tot de 80 milioane euro, nivelul de debursare este 0%.
Potrivit explicațiilor Ministerului Finanțelor, cauza nedebursării a constituit declararea din partea creditorului extern a nefezabilității stației Vulcănești, pentru reabilitarea căreia au fost preconizate mijloace din proiectul dat, din partea creditorului fiind propuse alternative pentru implementare. Până la momentul de față, beneficiarul proiectului nu a primit un răspuns oficial din partea creditorului extern privind anularea Proiectului respectiv sau redistribuirea surselor financiare.
Pentru deservirea datoriei de stat externe în anul 2022, din bugetul de stat s-au utilizat mijloace financiare în sumă totală de 142 milioane dolari, echivalentul a 2688,3 milioane lei, dintre care:
În comparație cu anul precedent, pentru deservirea datoriei de stat externe în anul 2022 s-au achitat mai puțin cu 329,8 milioane lei, datorită:
În acest context, auditul menționează despre necesitatea monitorizării situației create aferente imposibilității achitării datoriei externe, pentru a evita suportarea unor cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, ca urmare aplicării din partea creditorului extern a unor penalități pentru întârziere de plată.
O problemă majoră pentru bugetul de stat este și soldul considerabil al datoriei băncilor aflate în proces de insolvabilitate față de Ministerul Finanțelor. Din totalul datoriei preluate de Ministerul Finanțelor de 11,74 miliarde lei, la situația din 31.12.2023, din valorificarea activelor sale, băncile au restituit numai 2 miliarde lei, ceea ce constituie doar 15%, din care 63,5 milioane lei au fost restituite în anul 2022.
Se menține în continuare formarea soldurilor considerabile aferente datoriilor beneficiarilor garantați și recreditați, care la finele anului 2023 a constituit 481 milioane lei, dintre care 480,6 milioane lei sunt cu termenul de achitare expirat, și respectiv 11,5 miliarde lei, dintre care 0,3 miliarde lei sunt cu termenul de achitare expirat.
Totodată, auditul evidențiază situația în care 3 agenți economici, în baza cadrului legal au fost eliberați de garantarea rambursării împrumuturilor recreditate din împrumuturi externe în sumă totală de circa 466,3 milioane euro, situație în care se necesită din partea Ministerului Finanțelor o monitorizare mai sporită a riscurilor aferente rambursării împrumuturilor respective în termenele prevăzute și în volum deplin.
În baza activităților de audit desfășurate, Curtea de Conturi a concluzionat că, deși Ministerul Finanțelor, în general, a asigurat conformitatea managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2022, totodată auditul a identificat probleme, care accentuează necesitatea consolidării managementului de supraveghere și monitorizare a portofoliului datoriei, riscului ratei de dobândă și riscului valutar, pentru evitarea riscurilor financiare adiționale pentru bugetul de stat.