[ X ]
Date: Numărul cauzelor penale pornite în privința minorilor este în scădere
3 August

Procuratura Generală a evaluat activitatea procurorilor în domeniul prevenirii şi combaterii delicvenţei juvenile în primul semestru al anului 2018, constatând o descendenţă a numărului de cauze penale pornite în privinţa minorilor, comparativ cu anii precedenţi, transmite CURENTUL.

Astfel, procurorii au condus şi exercitat urmărirea penală în 309 cauze penale privind minorii, comparativ cu 358 de dosare iniţiate în perioada analogică a anului 2017.

Ca şi în anii precedenţi, majoritatea infracţiunilor comise de minori fac parte din categoria infracţiunilor contra patrimoniului, fiind pornite 184 cauze penale pentru furt. Totodată, în privinţa minorilor au fost întocmite 55 de procese-verbale cu privire la contravenţie privind sustragerea în proporţii mari.

Tot mai frecvent minorii sunt implicaţi într-o serie de fapte penale care atentează la viaţa şi sănătatea persoanei. Astfel, în perioada vizată au fost înregistrate 3 cazuri de omor, 32 – jafuri, 6 – infracţiuni privind viaţa sexuala, 3 – vătămări intenţionate a integrităţii corporale.

Pentru săvârşirea infracţiunilor grave cu aplicarea violenţei, deosebit de grave sau excepţional de grave, procurorii au solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa a 12 minori.

Procurorii au finalizat urmărirea penală în 277 de cauze penale privind minori, 207 cauze penale au fost deferite justiţiei, iar în 70 de cauze penale urmărirea penală a fost încetată.

Rămâne în continuare alarmantă problema copiilor care săvârşesc fapte penale sub vârsta răspunderii penale. Din numărul total al infracţiunilor comise de către minori, circa 10 % revin minorilor sub vârsta răspunderii penale. Statisticile constată că vârsta comiterii infracţiunii se micşorează, iar ponderea este în creştere. Situaţia este mai alarmantă în condiţiile în care acestea sunt comise în mod repetat.

Determină la comiterea infracţiunilor lipsa supravegherii din partea părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc, anturajul şi condiţiile în care se educă copiii, degradarea valorilor morale şi spirituale. Nu în ultimul rând, un impact negativ asupra stării psiho-emoţionale a copilului care recurge la acţiuni antisociale îl are informaţia ce abundă în scene de violenţă şi cruzime, accesul necontrolat la Internet, filmele şi emisiunile care propagă violenţa. Toate acestea, în opinia specialiştilor, pot genera delicvenţa juvenilă, incitând minorii la săvârşirea unor fapte antisociale.

Cristina Pendea

Inapoi la arhiva noutaților