Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană, în iunie 2022, devenind astfel parte a Pachetului anual de extindere al Uniunii Europene (UE). Acest pas major oferă Republicii Moldova o șansă istorică de a se apropia de standardele europene, cu sprijinul și evaluarea anuală a Comisiei Europene (CE). Comisia emite un raport cuprinzător care monitorizează două aspecte fundamentale: pregătirea generală pentru aderare și progresele anuale ale țării. Raportul acoperă progresul anual și se bazează pe contribuții dintr-o varietate de surse, inclusiv contribuții din partea Guvernului Moldovei, a statelor membre ale UE, rapoarte ale Parlamentului European și informații de la diferite organizații internaționale și organizații neguvernamentale (internaționale și naționale).

În acest context, instituțiile statului sunt implicate plenar în susținerea parcursului european al țării, pe domeniile de responsabilitate, activitățile fiind coordonate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 180/2024 cu privire la mecanismul de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și modul de organizare și funcționare a echipei de negociere în cadrul acestui proces.

Rolul CCRM în promovarea reformei privind integrarea europeană

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) este un actor important al acestui proces, activitățile conexe integrii europene a țării fiind una din prioritățile majore pe agenda de activitate a Instituției Supreme de Audit.

Reprezentanții Curții de Conturi sunt membri ai trei grupuri de lucru incluse în Clusterul 1 „Valori fundamentale”: Grupul de lucru responsabil de reforma administrației publice, care face parte din grupurile de lucru responsabile de criteriul politic; Grupul de lucru 32 „Control financiar” și Grupul de lucru 18 „Statistici”, care fac parte din grupurile de lucru pe capitole de negociere. De asemenea, reprezentanții Curții participă la activitatea Grupurilor de lucru pe capitolele de negociere 33 „Prevederi financiare și bugetare” și 22 „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”.

Contribuția CCRM în procesul de aderare europeană, în anul 2024, a fost focusată preponderent pe demararea procedurilor de screening bilateral cu Comisia Europeană pe Capitolul de negociere 32 „Control financiar” și pe criteriul reforma administrației publice.

Menționăm că Capitolul de negociere 32 include Compartimentul II Audit extern, care ține nemijlocit de domeniul de responsabilitate al Curții de Conturi.

Cu referire la Capitolul 32, UE promovează reforma sistemelor naționale de guvernanță pentru a îmbunătăți responsabilitatea managerială, gestionarea financiară eficientă a veniturilor și cheltuielilor și auditul extern al fondurilor publice. Se solicită ca normele de control financiar să protejeze în continuare interesele financiare ale UE împotriva fraudei în gestionarea fondurilor UE și a monedei euro împotriva contrafacerii.

Pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât îndeplinirea unor criterii; este o oportunitate de a consolida instituțiile publice, de a întări transparența și de a promova dezvoltarea durabilă. Cu un cadru de coordonare bine definit și o implicare activă a instituțiilor naționale precum Curtea de Conturi, Moldova își construiește, pas cu pas, drumul către o integrare europeană deplină.

Progresul în Controlul Financiar și Reforma Administrației Publice

Potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2023, Moldova se află într-un stadiu incipient de pregătire pentru controlul financiar. Au fost realizate unele progrese în perioada de raportare, în special adoptarea și începerea implementării noii strategii de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru 2023-2030. Resursele dedicate controlului financiar public intern ar trebui consolidate. Atragerea și păstrarea auditorilor interni calificați rămâne o provocare. Instituția Supremă de Audit și-a îmbunătățit cadrul strategic pe baza recomandărilor internaționale, iar eficiența supravegherii parlamentare a gestionării fondurilor publice trebuie îmbunătățită.

În Raport se menționează, că în ceea ce privește cadrul constituțional și legal, Curtea de Conturi este inclusă în Constituție, iar legea aplicabilă este destul de bine dezvoltată. Cu toate acestea, unele prevederi ale legii subminează aspecte-cheie ale independenței organizaționale, funcționale și financiare a Curții. Mandatul președintelui este relativ scurt, și durata mandatului ar trebui analizată, pentru a crește independența Curții. În ceea ce privește capacitatea instituțională, Curtea are un mandat larg de a audita toate organismele și resursele publice. Parlamentul poate cere Curții să îndeplinească alte sarcini, ceea ce limitează controlul Curții asupra propriilor resurse și programului de lucru. Curtea are o nouă strategie de dezvoltare, însoțită de planuri anuale de acțiune bazate pe o evaluare „peer review” finanțată de UE, dar nu are capacitate administrativă.

Planuri Naționale pentru îmbunătățirea Auditului Public Extern

În urma recomandărilor Comisiei Europene, Republica Moldova a elaborat Planul Național de Acțiuni pentru aderarea la UE (2024-2027) și un plan dedicat implementării recomandărilor din Raportul de monitorizare SIGMA ,,Performanța Republicii Moldova în administrația publică în raport cu Principiile Administrației Publice”. Acțiunile prevăd, printre altele:

• fortificarea independenței organizaționale și financiare a Curții de Conturi;
• dezvoltarea capacităților profesionale prin certificarea și instruirea continuă a auditorilor;
• optimizarea Sistemului Informațional Automatizat „Audit CCRM” pentru monitorizarea implementării recomandărilor de audit;
• dezvoltarea Sistemului Informațional de automatizare a procesului de audit.

Toate aceste acțiuni au scopul de a asigura calitatea și impactul activității Curții de Conturi. Subsecvent, vor susține transformarea CCRM într-o instituție aliniată standardelor europene, capabilă să asigure integritatea și eficiența gestionării resurselor publice în Republica Moldova.

Screening-ul bilateral și colaborarea cu Comisia Europeană

În cadrul ședinței de screening bilateral, organizată la data de  14 octombrie curent, pe Capitolul 32 „Control financiar”, reprezentanții CCRM au avut ocazia să prezinte, la Bruxelles, progresele și planurile de viitor ale Moldovei în domeniul auditului public extern. Discuțiile s-au axat pe măsurile adoptate și pe obiectivele curente ale Curții de Conturi, evidențiind eforturile continue ale Republicii Moldova în alinierea la standardele și cerințele europene.

Rolul crucial al reformei Administrației Publice

Un alt domeniu important pentru integrarea europeană este reforma administrației publice, iar Raportul CE pentru 2023 recunoaște unele progrese în acest sens. Moldova a aprobat recent o strategie de reformă a administrației publice pentru perioada 2023-2030 și un program de implementare pentru 2023-2026. În context, CE recomandă adoptarea cadrului de reglementare pentru reforma teritorială prin fuziune voluntară, finalizarea planurilor de reformă salarială și începerea implementării acestora, precum și implementarea noii strategii de management al finanțelor publice.

Reprezentanții CCRM au participat la discuțiile privind realizările, provocările și planurile de viitor în domeniul reformei administrației publice, în contextul ședinței de screening bilateral cu Comisia Europeană, organizată la data de 26 septembrie curent la Bruxelles. După runda de discuții, instituțiile statului sunt în proces de elaborare a unei foi de parcurs care trasează acțiunile-cheie care urmează a fi implementate în contextul recomandărilor CE pe dimensiunea reformei administrației publice.

Angajamentul continuu pentru o bună guvernanță

Curtea de Conturi, de comun cu celelalte autorități ale statului, va depune și în continuarea eforturile necesare pentru impulsionarea procesului de aderare a Republicii Moldova pe domeniul său de responsabilitate. Prin implementarea continuă și consecventă a obiectivelor strategice și a recomandărilor evaluatorilor internaționali și ale Comisiei Europene, precum și prin desfășurarea activității în conformitate cu standardele internaționale și cu bunele practici, Curtea de Conturi va continua să contribuie la consolidarea auditului public extern durabil în Republica Moldova. Impactul unei astfel de abordări are un rol esențial în asigurarea bunei guvernanțe și în promovarea principiilor performanței și legalității în sectorul public.

Progresul Republicii Moldova în parcursul său către aderarea la Uniunea Europeană reflectă angajamentul ferm al autorităților pentru o bună guvernanță și eficientizarea controlului financiar. Prin consolidarea capacităților instituționale și implementarea reformelor necesare, Republica Moldova se apropie de îndeplinirea criteriilor europene, transformând provocările actuale în oportunități reale de dezvoltare și stabilitate.

Tatiana Șevciuc, președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova