Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în calitate de Instituție Supremă de Audit, își consolidează constant rolul în promovarea bunei guvernări și a responsabilității în gestionarea finanțelor publice. Unul dintre pilonii principali ai activității CCRM este conlucrarea eficientă cu organele de drept, în vederea semnalării și documentării abaterilor care pot constitui fraude, acte de corupție sau alte fapte cu caracter penal sau contravențional.

Materiale remise organelor de drept în semestrul I al anului 2025 – 11 seturi de documente

În perioada ianuarie – iunie 2025, CCRM a transmis către organele de drept 11 materiale rezultate din rapoartele de audit, care au relevat suspiciuni rezonabile privind utilizarea ilegală sau ineficientă a fondurilor publice și gestionarea defectuoasă a patrimoniului statului.

Această activitate susținută reflectă angajamentul instituției pentru identificarea timpurie a neregulilor, precum și pentru asigurarea unei comunicări eficiente cu structurile de integritate și combatere a criminalității economico-financiare.

Domenii vizate și tipologii de nereguli constatate

Materialele remise acoperă un spectru variat de domenii și entități auditate, de la autorități publice locale la instituții centrale și entități subordonate ministerelor de resort. Printre acestea se numără:

• Auditul la Ministerul Culturii, cu referire la gestionarea fondurilor pentru construcția sediului nou al Teatrului Muzical-Dramatic „B.P. Hașdeu” din Cahul – unde au fost inițiate anchete privind o achitare nejustificată de 487 440 lei către un agent economic (subpunctul 4.2.2);
• Auditul la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vizat pentru neconformitățile admise la desfășurarea procedurii de achiziție a motorinei de către Instituția Publică de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” (punctul 5.11);
• Auditul la Ministerul Justiției, în legătură cu deficiențe în contractarea și executarea lucrărilor de reconstrucție a perimetrului de pază al Penitenciarului nr. 7 – Rusca, precum și a lucrărilor de reconstrucție a perimetrului de pază și amenajare a teritoriului Penitenciarului nr. 10 – Goian (punctul 5.6);
• Auditul la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pentru posibile ilegalități legate de neutilizarea conform destinației a alocaților pentru realizarea investițiilor capitale – inițierea proiectului de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată de la km 74 Cahul – Giurgiulești (s. Văleni) (punctul 3.2);
• Auditul la autorități publice locale, fiind identificate carențe majore în gestionarea fondurilor bugetare și a patrimoniului public:
  • comuna Pașcani (subpunctele 4.4.3, 4.4.4)
  • comuna Trușeni (subpunctul 4.3.11)
  • satul Costești  (subpunctele 4.3.3, 4.3.4)
  • orașul Șoldănești (subpunctele 4.2.1, 4.2.2, 4.3.1)
  • orașul Dondușeni (subpunctele 4.3.1, 4.3.2)
  • orașul Drochia (subpunctul 4.3.2)

De asemenea, în cazul Fondului de asigurare obligatorie de asistență medicală, auditul a relevat carențe privind gestionarea și raportarea cheltuielilor publice, fiind sesizate autoritățile competente pentru examinarea legalității acțiunilor sau inacțiunilor persoanelor responsabile de gestiune (punctul 4.4).

Rezultate ale conlucrării interinstituționale

Din cele 11 materiale transmise:

• În două cazuri organele de drept au pornit urmărirea penală, continuând investigațiile:
  • Hotărârea Curții de Conturi nr.5 din 19.02.2025 cu privire la Raportul de audit privind evaluarea conformității asupra utilizării mijloacelor financiare  alocate în anii 2022-2023 de la bugetul de stat și gestionării patrimoniului public de către instituțiile concertistice și teatrale în care Ministerul Culturii are calitatea de fondator – 2 cazuri (subpunctul 4.2.2);
• În două cazuri, urmare a examinării de către Centrul Național Anticorupție (CNA), s-a constatat că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, fiind respinsă sesizarea:
  • Hotărârea Curții de Conturi nr.7 din 21.02.2025 cu privire la Raportul de audit al conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ – teritorială comuna Pașcani, raionul Criuleni, în anul 2023 (subpunctele 4.4.3, 4.4.4);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr.15 din 28.02.2025 cu privire la Raportul de audit al conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ – teritorială comuna Trușeni, municipiul Chișinău, în anul 2023 (subpunctul 4.3.11);
• În opt cazuri, organele de urmărire penală și anticorupție continuă procedurile de verificare, având în vedere complexitatea situațiilor și necesitatea acumulării de probe suplimentare.
  • Hotărârea Curții de Conturi nr. 2 din 31.01.2025 cu privire la Raportul auditului al conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ-teritorială satul Costești, raionul Ialoveni în anul 2023 (subpunctele 4.3.3, 4.3.4);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr. 9 din 21.02.2025 cu privire la Raportul de audit al conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ – teritorială orașul Șoldănești în anul 2023 (subpunctele 4.2.1, 4.2.2, 4.3.1);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr. 25 din 25.03.2025 cu privire la Raportul de audit al conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ-teritorială orașul Dondușeni în anul 2023 (subpunctele 4.3.1, 4.3.2);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr. 27 din 25.03.2025 cu privire la Raportul de audit al conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ-teritorială orașul Drochia în anul 2023 (subpunctele 4.3.2);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr.38 din 23.04.2025 cu privire la Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției încheiate la 31 decembrie 2024 (punctul 5.6);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr. 42 din 30.04.2025 cu privire la Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare încheiate la 31 decembrie 2024 (punctul 5.11);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr. 43 din 30.04.2025 cu privire la Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale încheiate la 31 decembrie 2024 (punctul 3.2);
  • Hotărârea Curții de Conturi nr.49 din 23.05.2025 cu privire la Raportul de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2024 (punctul 4.4).

În mod frecvent, materialele transmise au fost redistribuite între instituțiile responsabile, conform competențelor funcționale – de la Procuratura Generală, la procuraturi teritoriale și ulterior la CNA. În unele cazuri, acestea au fost transmise către Ministerul Finanțelor, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică sau alte entități cu atribuții de control, în scopul investigării administrative.

Auditul public extern contribuie direct la prevenirea fraudelor prin:

• identificarea timpurie a riscurilor și deficiențelor în sistemele de control intern;
• documentarea neregulilor constatate în cadrul auditului și formularea sesizărilor adresate autorităților competente;
• furnizarea de informații esențiale pentru procesul decizional al instituțiilor de urmărire penală.

Prin activitatea sa de audit, Curtea de Conturi nu doar identifică abateri și formulează recomandări, ci devine un actor activ în lupta împotriva corupției și gestionării iresponsabile a banilor publici. Consolidarea cooperării interinstituționale și acționarea promptă în cazul constatării unor potențiale suspiciuni de fraudă sau corupție reflectă angajamentul instituției pentru asigurarea legalității, transparenței și responsabilității în sectorul public.