trenduri
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) încheiate la 31 decembrie 2024.
Pentru realizarea obiectivelor stabilite în documentele de planificare strategică, bugetul Ministerului a fost aprobat inițial în sumă de circa 4 miliarde lei și ulterior precizat la 4,6 miliarde lei. Din acest total, 4,4 miliarde lei reprezintă resurse generale, 98,4 milioane lei – mijloace din surse externe, iar 118,5 milioane lei – alte surse de venituri. Executarea de casă în perioada auditată a constituit 4,6 miliarde lei, ceea ce reprezintă 99,2% din totalul bugetului precizat.
În urma activităților de audit, au fost identificate neconformități care au influențat opinia de audit și au determinat emiterea opiniei cu rezerve. Printre principalele constatări care au stat la baza emiterii opiniei de audit se numără următoarele.
Contabilizarea incorectă a reevaluării activelor gestionate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) a condiționat subevaluarea veniturilor și valorii clădirilor cu 49,7 milioane lei. Reevaluarea a fost înregistrată eronat ca diferență dintre valoarea contabilă inițială și valoarea justă a activelor.
Concomitent, trei subdiviziuni ale Ministerului – Aparatul Central, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) – au înregistrat rezultate ale reevaluării pentru active complet amortizate, fără ajustarea duratei de funcționare utilă, ceea ce a condus la supraevaluarea soldului uzurii clădirilor cu 95,6 milioane lei, a cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe și rezultatul financiar din anul curent” cu 31,6 milioane lei.
Recunoașterea eronată a infrastructurii de comunicații de către Serviciul Tehnologii Informaționale și IGPF a generat: subevaluarea Instalațiilor de transmisie cu 260,1 milioane lei; supraevaluarea Mașinilor și utilajelor cu 241,3 milioane lei; supraevaluarea Construcțiilor speciale cu 17,7 milioane lei și a altor mijloace fixe (unelte, scule, inventar) cu 1,1 milioane lei.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) nu a respectat criteriile de recunoaștere a investițiilor capitale finalizate ca mijloace fixe, ceea ce a condus la: supraevaluarea investițiilor în curs de execuție și subevaluarea valorii clădirilor cu 57,6 milioane lei. Exemple relevante includ:
Auditul a semnalat și tergiversarea transmiterii patrimoniului Instituției Publice „Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112” de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării către MAI. Deși, în anul 2024 a fost creată comisia de transmitere și a fost elaborat proiectul actului de predare-primire, MAI a refuzat semnarea acestuia, invocând lipsa inventarierii totale, neidentificarea clară a bunurilor și omisiuni privind componente esențiale ale patrimoniului. În aceste condiții, patrimoniul în valoare totală de 212,8 milioane lei, inclusiv Sistemul informațional automatizat al Serviciului 112 (170,5 milioane lei), nu a fost reflectat în contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”.
De asemenea, s-a constatat că finanțările anticipate din contribuția Guvernului nu au fost recunoscute corespunzător ca datorii față de bugetul de stat. În anul 2024, IGPF și IGSU au restituit aceste sume prin diminuarea veniturilor, fără a înregistra cheltuieli corespunzătoare, ceea ce a condus la diminuarea veniturilor din granturi cu peste 10 milioane lei.
În cadrul ședinței au fost prezentate constatări care nu au influențat opinia de audit, dar sunt relevante pentru îmbunătățirea managementului finanțelor publice.
Auditul a constatat că rezultatele reevaluării terenurilor, în sumă totală de 127,1 milioane lei, au fost prezentate doar în notele explicative la situațiile financiare, în lipsa unei forme standardizate de raportare. Spre deosebire de mijloacele fixe, rezervele și stocurile, pentru care există formulare tipizate, în cazul terenurilor raportarea nu este formalizată, ceea ce afectează comparabilitatea și transparența informațiilor.
Cheltuielile de personal pentru anul 2024 au însumat 3,5 miliarde lei, dintre care 2,7 miliarde lei pentru remunerarea muncii și 0,8 miliarde pentru contribuții și prime de asigurări obligatorii. În context, șase instituții subordonate ministerului au depășit alocațiile precizate cu 39,1 milioane lei și concomitent au admis creanțe salariale de 1,5 milioane lei, în condițiile unei finanțări insuficiente.
Auditul a constatat deficiențe în planificarea, execuția și monitorizarea investițiilor capitale realizate, Astfel, heliporturile construite de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în cadrul proiectului SMURD-2 în valoare de 5,7 milioane lei nu au fost operaționalizate pentru utilizarea în misiuni aero-medicale. Mai mult ca atât s-a constatat lipsa unui cadru normativ și a unui mecanism de certificarea acestora. Totodată, lucrările au fost executate cu abateri de la proiect, prin includerea unor lucrări și excluderea altora, ca urmare a omisiunilor în caietul de sarcini și proiectul tehnic.
De asemenea, auditul a constatat că, reconstrucția Centrului Republican de Instruire pentru Pompieri și Salvatori din s. Răzeni, în valoare de 30,7 milioane lei, realizată în cadrul unui proiect transfrontalier finanțat din surse externe și cofinanțat de Guvern, a fost marcată de deficiențe de planificare și execuție. Procedura de achiziție nu a fost realizată prin platforma MTender, ci doar prin publicare pe site-ul IGSU, fără indicarea valorii estimative a achiziției. La fel, au fost constatate devieri majore între valorile estimate a utilajului și soluției informatice și cele prezentate în ofertele depuse de operatorii economici, precum și ajustări contractuale.
În ceea ce privește reconstrucția sediului Inspectoratului General al Poliției din municipiul Chișinău str. Bucuriei nr. 14, contractul a fost atribuit unui agent economic a cărui ofertă, desemnată câștigătoare a fost de 31,3 milioane lei, sau cu 8,0 milioane lei mai puțin decât valoarea estimată inițial.
Lucrările au fost executate cu abateri de la proiectul, prin excluderea unor lucrări prevăzute, executarea de lucrări suplimentare și majorarea valorii contractului peste plafonul legal admis de 15%. De asemenea, durata de execuție a fost extinsă de la 18 la 39 de luni. Valoarea finală a lucrărilor executate s-a ridicat la 36,8 milioane lei (fără TVA), apropiindu-se de valoarea estimată inițial de 39,3 milioane lei.
În anul 2024, patru subdiviziuni ale ministerului au recepționat ajutoare umanitare în valoare totală de 148,8 milioane lei. Cu toate acestea, evidența și raportarea acestora s-au dovedit a fi necorespunzătoare. Mai mult, trei subdiviziuni nu au prezentat comisiilor teritoriale informațiile privind utilizarea ajutoarelor primite.
Auditul a constatat că valoarea patrimoniului raportat în Bilanțul consolidat al MAI la 31.12.2024 este afectată de menținerea în evidență a mijloacelor fixe și a stocurilor de materiale circulante neutilizate, învechite sau complet uzate în valoare de 135,2 milioane lei pentru care nu au fost întreprinse măsuri privind valorificarea sau casarea acestora. Printre acestea se regăsesc:
Auditul a relevat deficiențe în gestionarea bunurilor imobile destinate Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, ceea ce generează riscuri privind asigurarea continuității operaționale și în menținerea unei evidențe contabile conforme. Deși standardele internaționale prevăd funcționarea a două centre complet echipate, regimul juridic al celor două locații identificate nu este clarificat. Astfel, sediul din municipiul Chișinău situat pe str. Pentru Movilă 35, este utilizat în activitatea operațională a Serviciului 112 fără existența unui act de predare-primire și fără înregistrarea imobilului în evidența contabilă. Totodată, sediul reconstruit în anul 2020 în comuna Băcioi, nu este recepționat din cauza statutului juridic al terenului cu destinație agricolă și continuă să fie reflectată la active în curs de execuție.
Controlul intern managerial în cadrul ministerului este, funcțional, în mare parte, însă nu pe deplin eficient. Potrivit Declarațiilor de răspundere managerială pentru anul 2024, doar o entitate subordonată din 12 (8,33%) a evaluat Controlul intern ca fiind conform, iar restul de 11 entități (91,67%) l-au apreciat ca parțial conform.
Referitor la recomandările formulate în raportul de audit precedent, au fost formulate 14 recomandări, dintre care 5 au fost implementate, 6 parțial implementate și 3 neimplementate, înregistrându-se un nivel general de implementare de 62,5%. Recomandările neimplementate și cele implementate parțial au fost reiterate în cadrul actualei misiuni de audit.
