Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2024.

BASS reprezintă planul financiar anual care reflectă modul în care sunt constituite, distribuite și utilizate mijloacele financiare destinate protecției sociale a pensionarilor, salariaților și a familiilor acestora.

Probele de audit au fost colectate de la instituțiile implicate în realizarea proceselor sistemice în domeniu,  precum și elaborarea politicilor, participarea la unele procese, atât la partea  de venituri cât și la partea de cheltuieli. Printre aceste instituții se numără: Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Finanțelor și altele.

Sistemului public de asigurări sociale are menirea de a garanta cetățenilor dreptul la protecție socială în vederea asigurării riscurilor survenite pe parcursul vieții, de bătrânețe, șomaj, boală, invaliditate, prin intermediul plăților sociale – pensii, indemnizații și alte prestații de asigurări sociale – ce constituie o sursă de existență pentru beneficiari.

În anul 2024, veniturile BASS au fost executate în sumă de 42,8 miliarde lei, sau la un nivel de 99,5%, iar cheltuielile – în sumă de 42,7 miliarde lei, la un nivel de 99,3 %,  astfel, exercițiul bugetar s-a soldat cu un excedent de 123,5 milioane lei.

Potrivit datelor CNAS, comparativ cu anul precedent, în anul 2024 numărul persoanelor asigurate a crescut cu circa 12,4 mii persoane, ajungând la 823,8 mii persoane, care au achitat contribuții de asigurări sociale în sumă  de 25,6 miliarde lei sau 59,1% din totalul veniturilor BASS.

De menționat că circa 174,7 mii pensionari, sau cu 3,9 mii mai mult decât în anul precedent, sunt în același timp și contribuabili și beneficiari de pensii. Totodată, atât creșterea numărului asiguraților, cât și numărul pensionarilor în rândul contribuabililor nu a fost în măsură  să diminueze presiunea financiară asupra BASS, în condițiile unui buget deficitar.

Un factor major care afectează colectarea veniturilor este munca nedeclarată și fenomenul salariilor „în plic”. Acest fenomen, poate fi generat de sursele financiare în numerar, o potențială sursă fiind extragerea de către fondatori a dividendelor și utilizarea acestora pentru ulterioara salarizare și motivare a personalului.

SFS a constatat în 2024 cazuri de încălcare a legislației, adoptând 289 de decizii și calculând suplimentar plăți către bugetul public național în sumă de 82,8 milioane lei. Totodată, Inspectoratul de Stat al Muncii, prin controalele sale, a identificat 3.088 persoane care prestau muncă „la negru”.

În ceea ce privește activitățile ce vizează evidența și colectarea contribuțiilor de asigurări sociale, la 31 decembrie 2024 s-au înregistrat restanțe în sumă de 607,4 milioane lei, cu 156,4 milioane lei mai mult decât în anul precedent. Deși, SFS a întreprins acțiuni pentru conformarea contribuabililor, neplata la timp a obligațiilor și creșterea restanțelor persistă ca o problemă cu caracter continuu.

Cu referire la utilizarea mijloacelor BASS pentru acoperirea cheltuielilor auditul remarcă următoarele.

Insuficiența activităților de control la completarea datelor în conturile personale poate influența cuantumul prestațiilor, în special al pensiilor. Această situație poate determina diminuarea sau majorarea acestora, cu impact financiar asupra BASS, în sumă estimată de audit de cca 1,4 milioane lei. Astfel, utilizarea datelor eronat declarate de către angajator a influențat stabilirea pensiei într-un cuantum majorat în 11 cazuri de la circa 4 lei până la 25.8 mii lei lunar per beneficiar, precum și diminuare de la circa 2 lei până la 10,4 mii lei lunar pe beneficiar în alte 8 cazuri.

În același timp, furnizarea cu întârziere a informațiilor privind decesul beneficiarilor de pensii a condiționat cheltuieli nejustificate în sumă de 6.827,45 mii lei, din care 6.385,34 mii lei au fost recuperate de către CNAS.

Aceste deficiențe au fost cauzate de procesul sistemic de schimb al datelor privind decesul beneficiarilor și introducerea informațiilor despre deces de către Agenția Servicii Publice (ASP), în 378 de cazuri, cu o întârziere de la 50 zile până la 8 ani și 10 luni. Totodată, în cazul a 13 persoane decedate (din cele 378 identificate), informația privind actualizarea actului de deces în Registru de stat al populației și data transmiterii de către ASP prin MConnect a variat de la 18 zile până la 7 ani și 3 luni, ceea ce a permis continuarea plăților nejustificate din buget.

La acordarea ajutoarelor bănești și compensațiilor finanțate din Bugetul de Stat și achitate prin intermediul BASS, se denotă că în anul 2024, de către Inspectoratul Social de Stat au fost constatate plăți achitate necuvenit în sumă de 18,7 milioane lei, care au fost în creștere cu circa 40% comparativ cu anul precedent. Totodată, până la finele anului 2024, au fost recuperate doar 25,4 mii lei, sau 0,14% din sumele achitate necuvenit. Deși în anul 2024, MMPS a inițiat procesul reformării sistemului de asistență socială prin programul RESTART, plățile pentru ajutor social, precum și compensațiile la energie, rămân a fi efectuate prin intermediul CNAS.

Cu referire la cheltuielile BASS aferente asigurării dreptului la indemnizații de maternitate se denotă că acestea au fost în creștere cu 94,1 milioane lei sau 13% față de anul precedent. Deși, aceste plăți sunt în creștere, numărul beneficiarilor este în diminuare continuă în ultimii 4 ani. Astfel, majorarea acestor cheltuieli a fost generată de creșterea fondului de remunerare a muncii, cât și de intrarea în vigoarea a noilor prevederi de calculare a indemnizației în baza salariului unuia dintre soți.

Cu referire la pensiile pentru vechime în muncă ale militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, se constată că recomandările precedente ale Curții de Conturi nu au fost implementate. Astfel, se denotă lipsa concordanței între sporurile salariale și cele care se iau în calcul la stabilirea pensiei acestor categorii de beneficiari, ceea ce creează incertitudini la stabilirea pensiei. Deși, începând cu anul 2017, militarii au fost incluși în stemul public de asigurări sociale, până la momentul actual, datele pentru stabilirea pensiei sunt furnizate de  instituțiile de forță, în baza certificatelor, care confirmă venitul. De menționat, că pentru plata acestei prestații, în anul 2024, au fost utilizate peste 1,9 miliarde lei, finanțate din bugetul de stat, ceea ce indică necesitatea imperativă de ajustare a cadrului normativ pentru această categorie de beneficiari.

Din cele 24 de recomandări formulate în misiunea de audit precedentă, se constată implementarea a 12 recomandări de către Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Servicii Publice. Aceste acțiuni reprezintă un pas important în sporirea capacității instituțiilor de a furniza informații veridice utilizatorilor rapoartelor și de a oferi servicii echitabile.

Totodată, neimplementarea sau implementarea parțială a celorlalte 12 recomandări, înaintate Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății, și Ministerului Justiției continuă să genereze incertitudini în ceea ce privește stabilirea și acordarea prestațiilor pentru militari, actualizarea tardivă a informațiilor despre incapacitate temporară de muncă, menținerea controalelor insuficiente asupra acordării ajutoarelor bănești, ceea ce duce în continuare la efectuarea unor cheltuieli neargumentate.