Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat la 18 octombrie în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) două rapoarte de audit:
Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) încheiate la 31 decembrie 2021 și Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne încheiate la 31 decembrie 2022.
Tatiana Șevciuc, membră a CCRM și auditorii CCRM, responsabili de misiunile de audit au relatat Comisiei parlamentare despre rezultatele și constatările auditului care au stat la baza formulării concluziilor generale, precum și a recomandărilor înaintate.
Auditorii CCRM au verificat aspectele aferente domeniilor ce țin de gestionarea patrimoniului public, retribuirea muncii, reparațiile capitale ale clădirilor, rezervele de stat, etc. și în context au prezentat cele mai semnificative observații care au stat la baza opiniei de audit cu rezerve:
Probele de audit relevă că, în anul 2022, veniturile executate au însumat 4607,7 mil. lei sau la nivel de 97,6%. Indicatorii precizați nu au fost realizați de către 12 instituții cu suma de 115,5 mil. lei, cauza fiind nedebursarea granturilor externe în sumă de 65,9 mil. lei, nevalorificarea alocațiilor bugetare în suma de 41,2 mil. lei și neîncasarea veniturilor din vânzarea mărfurilor și a serviciilor cu plată în sumă de 10,5 mil. lei.
Analogic și în anul 2021, veniturile au fost executate la nivel de 95,7%, indicatorii precizați nu au fost realizați de către 12 instituții cu 137,7 mil. lei.
În anul 2022 cheltuielile de personal ale angajaților ministerului au constituit 3061,5 mil. lei, fiind în creștere cu 732,6 mil. lei sau cu 31,5% față de perioada precedentă. Auditul a identificat circa 6191 de angajați ai MAI cu restanțe la concediul anual, care la finele anului 2022 au acumulat neregulamentar 436,9 mii de zile de concediu nefolosite, ceea ce impune obligații legale față de personalul încadrat de cca 181,8 mil. lei acestea fiind în creștere cu 46,4 mil. lei față de anul 2021.
La capitolul patrimoniu public, deși, s-au întreprins unele măsuri de către MAI, înregistrarea patrimoniului public gestionat de către minister la organele cadastrale rămâne a fi o problemă nesoluționată. La finele perioadei de gestiune unele instituții din subordinea MAI, n-au înregistrat la organele cadastrale 303 de clădiri (97,8 mii m2) și 41 de terenuri (15,9 ha).
De asemenea, auditul a constatat că, 62 clădiri și construcții speciale cu valoarea de 21,2 mil. lei, care fac parte din patrimoniul public aflat în administrare și gestiune economică a unor instituții din subordinea MAI nu se utilizează și se află în proces de deteriorare avansată.
La 31.12.2022 instituțiile din subordinea MAI gestionau 30 de proiecte finanțate din surse externe aflate în derulare. Din cauza neîncasării unor granturi externe pentru lucrări de construcții, tergiversarea procedurilor de achiziție, precum și a capacităților reduse de absorbție a fondurilor publice, unele instituții nu au executat alocațiile bugetare în sumă de 66,3 mil. lei destinate „Investițiilor capitale în active în curs de execuție”. Deși debursările de granturi nu au avut loc, angajații din proiecte au beneficiat de sporul pentru participare în proiecte finanțate din surse externe.
Cu referire la buna guvernare a achizițiilor publice cu impact asupra gestiunii fondurilor publice, auditul a constatat următoarele:
Auditul a recomandat MAI să asigure acordarea concediilor anuale angajaților în conformitate cu prevederile legale și să întreprindă măsuri în vederea utilizării de către angajați a restanțelor la concediul anual. Misiunea de audit a mai recomandat formarea unor comisii pentru efectuarea controlului anual privind utilizarea regulamentară a mijloacelor financiare destinate finanțării activității speciale de investigații și completarea rezervei de stat și de mobilizare conform cerințelor Nomenclatorului bunurilor materiale, menite să asigure protecția populației în cazul unor eventuale situații excepționale, determinate de evenimente de forță majoră.
Președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a apreciat activitatea Curții de Conturi și a menționat că „CCRM veghează utilizarea banului public și contribuie la combaterea corupției”, iar entităților vizate în rapoartele de audit, le-a sugerat dedicație mai multă pentru fortificarea disciplinei financiare în utilizarea banului public.