Concluziile Raportului auditului performanței „Acțiunile aferente obiectivelor specifice ale Programului național de control al cancerului, realizate în perioada 2017-2022 (I semestru) de autoritățile responsabile, contribuie la atingerea rezultatelor așteptate?” și ale Raportului auditului conformității asupra introducerii pe piață și gestionării medicamentelor și dispozitivelor medicale în Republica Moldova au fost prezentate de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) astăzi, 21 iunie, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP).

Examinând rezultatele auditului, Sergiu Știrbu, membru al Curții de Conturi și auditorii CCRM au menționat că măsurile întreprinse de către autoritățile responsabile pentru reducerea mortalității prin cancer în rândul populației din Republica Moldova nu s-au realizat eficace. Evoluția spre atingerea obiectivelor din Planul de acțiuni al Programului național de control a cancerului (PNCC) pentru anii 2016-2025 , este una lentă, reieșind din situația constatată la evaluarea celor trei obiective specifice din Program.

Curtea de Conturi atestă că instituțiile implicate în procesul de realizare al PNCC și al Planului de acțiuni nu au dispus de procese care să asigure îndeplinirea eficientă și eficace a atribuțiilor, obiectivelor şi indicatorilor de monitorizare, situație exprimată prin:

• planificarea ineficientă și neidentificarea mijloacelor financiare pentru finanțarea acțiunilor Programului, ceea ce a condiționat nerealizarea pe deplin a obiectivelor stabilite;
• insuficiența comunicării privind monitorizarea, evaluarea şi raportarea indicatorilor de rezultat între instituțiile de resort, ceea ce a determinat neajustarea cadrului regulator necesar și neaprobarea etapei a II a PNCC, etc;
• nerealizarea nivelului preconizat al unor acțiuni stabilite în PNCC, ca rezultat al insuficienței mijloacelor financiare alocate şi al neidentificării surselor de finanțare a acestora, a condus la: neasigurarea sau asigurarea parțială a necesităților de dispozitive și echipamente pentru diagnosticare și tratare a pacienților cu cancer; neasigurarea creării centrelor de referință; neasigurarea studiilor de fezabilitate privind tratamentul cu iod și transplantului medular;
• nereglementarea serviciilor de îngrijiri paliative și a Registrului Național de Cancer;
• necesitatea ajustării Protocoalelor Clinice Naționale, acordarea serviciilor paliative și de reabilitare;
• micșorarea numărului de paturi în incinta IMSP Institutul Oncologic, ceea ce a influențat majorarea termenului de așteptare a populației diagnosticate cu cancer, etc.

Situațiile constatate au fost determinate, în special, de insuficiența mijloacelor financiare pentru realizarea acțiunilor stabilite în PNCC, neajustarea cadrului regulator la normele legale, fluctuația sau lipsa resurselor umane și interacțiunea scăzută între părțile implicate, etc.

În concluzie, președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a mulțumit Curții de Conturi pentru faptul că a abordat problema cancerului, sensibilă pentru societate, realizând auditul de performanță care a arătat acțiunile întreprinse și gradul de eficiență a acestora. „Sunt multe întrebări la care Ministerul Sănătății, împreună cu toate entitățile implicate, trebuie să dea răspunsuri. Se face mult, fapt pentru care suntem recunoscători, dar nu este de ajuns. Trebuie să ne gândim la perspectivă, la ce avem de făcut pentru a minimiza impactul acestei maladii asupra societății”, a rezumat președinta comisiei.

Cu referire la cel de-al doilea raport de audit al conformității introducerii pe piață și gestionării medicamentelor și dispozitivelor medicale în Republica Moldova auditorii CCRM au identificat un șir de iregularități.

Una din constatările auditului relevă că, numărul redus al medicamentelor înregistrate în Republica Moldova atestă retragerea de pe piață a unui număr semnificativ de medicamente, ceea ce poate determina diminuarea numărului de competitori și producători pentru denumirile comune internaționale de medicamente.

Cu referire la prețurile producătorilor la medicamentele de import cât și a celor autohtone se constată deficiențe condiționate de faptul că deținătorii Certificatului de Înregistrate a Medicamentelor nu au asigurat declararea prețului de producător. Astfel, în Catalogul Național de prețuri au fost declarate și avizate prețurile doar pentru 3195 tipuri de medicamente, ceea ce reprezintă 55% din medicamentele înregistrate în Nomenclatorul de stat. Această situație creează premise de majorare a prețurilor la medicamentele livrate către instituțiile medicale și procurate de cetățeni, deoarece nu sunt aprobate regulamentar.

Cu privire la importul de medicamente, misiunea de audit a constatat deficiențe, axate pe necorespunderea cantității, prețului și datei importului cu datele autorizației de import, și anume:

• medicamentele au fost importate la prețuri mai mari comparativ cu cel solicitat la etapa de autorizare, cumulativ depășind cu 11 mil. lei prețul medicamentelor din specificația tehnică și de preț prezentată de către operatorii economici;
• medicamentele în sumă de 55 mil. lei au fost importate în țară după expirarea termenului de valabilitate a autorizației de import;
•  medicamentele în sumă de 117 mil. lei au fost importate în țară înainte de a fi emisă autorizația pentru permisiunea importului;
• operatorii economici au importat medicamente cu depășirea cantității permise pentru import, iar valoarea medicamentelor importate peste limita admisă a constituit 1 mil. de lei.

La capitolul accesului la asistența farmaceutică, auditorii au constatat că instituțiile farmaceutice au fost înființate și amplasate în orașe cu nerespectarea normativelor demografice. Drept exemplu, pentru 935 mii de persoane din 7 orașe, instituțiile farmaceutice licențiate au depășit cu 40 % cerința de înființare a unei farmacii la 3 000 – 4 000 de persoane, iar în unele localități rurale farmaciile sunt insuficiente și afectează accesul la asistența farmaceutică pentru 71 mii persoane.

Curtea de Conturi a concluzionat că autoritățile și instituțiile implicate în aceste procese nu au manifestat, în unele cazuri, responsabilitatea corespunzătoare în materie de realizare conformă a obiectivelor, situație condiționată inclusiv de comunicarea intersectorială fragmentată, cadrul normativ neactualizat și lipsa resurselor necesare.