În contextul apariției în spațiul public a unor informații care abordează aspectul reorganizării Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), instituția vine cu detalii privind procesul de reorganizare, pentru a evita ducerea în eroare a opiniei publice.
Reorganizarea instituțională, care se desfășoară în cadrul Curții de Conturi, nu este o acțiune spontană, ci una planificată și este un rezultat al recomandărilor care au fost făcute în cadrul evaluării „peer review”, efectuată de un grup de experți internaționali în perioada anilor 2020-2022. Echipa de evaluatori a recomandat că CCRM trebuie să dezvolte o structură mai rațională, mai eficiente și mai eficace, inclusiv în ceea ce privește rolurile, responsabilitățile și răspunderea internă. Urmare a analizei recomandărilor evaluatorilor, CCRM și-a propus să implementeze și o structură organizațională oportună și corespunzătoare atingerii obiectivelor strategice propuse.
În luna august 2022 a fost instituit un Grup de lucru, format din angajați ai Curții de Conturi, menit să ofere o viziune clară asupra realității existente din punct de vedere funcțional și organizațional în cadrul instituției, precum și soluții de eficientizare și raționalizare a modului în care vor fi folosite resursele organizației pentru transpunerea planurilor sale strategice în acțiune.
Activitatea de analiză a Grupului de lucru s-a axat pe rezultatele autoevaluărilor efectuate în cadrul procesului de planificare strategică a instituției, pe rezultatele autoevaluării interne, pe prevederile Strategiei de dezvoltare a Curții de Conturi pentru perioada 2021-2025, cât și ale strategiilor sectoriale elaborate în cadrul instituției.
Ca urmare a activității Grupului de lucru, a fost elaborat Conceptul structurii organizaționale a Curții de Conturi a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 13 din 31.03.2023. Reorganizarea este efectuată în conformitate cu recomandările acestui document strategic.
Algoritmul principal al noii structuri organizatorice este axat pe crearea subdiviziunilor structurale cu atribuții de audit în funcție de componentele Bugetului Public Național – bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugetele autorităților publice locale.
Noua structură prevede constituirea unor subdiviziuni distincte, responsabile de auditul performanței și auditul TI. Consolidarea capacităților instituționale pe aceste tipuri de audit este prevăzută în obiectivele strategice ale instituției și vine să răspundă așteptărilor părților interesate, deoarece auditul performanței permite evaluarea rezultatelor obținute de autorități în utilizarea fondurilor publice, prin evaluarea cost-beneficiu adus cetățenilor țării.
De asemenea, în ultimii ani ne-am convins că Parlamentul, societatea are nevoie nu doar de constatări contabile, ci de opinii analitice. Un exemplu elocvent în acest context a fost abordarea analitică a Curții de Conturi privind evaluarea achizițiilor publice la nivelul tuturor ministerelor. În acest context, viziunile noastre strategice prevăd consolidarea unei subdiviziuni distincte, cu potențial uman mai mare, ca să poată face față sarcinilor de analiză și sinteză în cadrul activității de audit.
Un alt aspect important ține de concentrarea tuturor responsabilităților aferente angajării, instruirii și dezvoltării profesionale a angajaților într-o singură subdiviziune structurală. Această schimbare este bazată pe recomandările evaluării „peer review” și va permite asigurarea relevanței și abordări unice asupra sistemului de management al competențelor profesionale ale angajaților.
La fel, în noua structură ținem cont de rolul, eficiența și randamentul membrilor Curții de Conturi, fiind adoptată nu doar abordarea pe responsabilitățile sectoriale. Curtea de Conturi este un organ colegial, care trebuie să contribuie la dezvoltarea strategică a instituției, fiind responsabil de direcțiile prioritare de activitate.
În final menționăm că progresele înregistrate de Curtea de Conturi la capitolul dezvoltării auditului public extern în Republica Moldova au fost menționate în Raportul analitic al Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, publicat pe 1 februarie 2023. Reorganizarea instituțională este menită să consolideze capacitățile instituționale, pentru a asigura și în continuare eficiența instituției supreme de audit, contribuind, în acest mod, la implementarea recomandărilor UE pe calea integrării europene a țării.