Curtea de Conturi a constatat că, acțiunile întreprinse de către instituțiile responsabile nu au contribuit în mod eficient și eficace la implementarea Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău, fapt care a afectat implementarea politicilor guvernamentale în domeniul justiției, generând riscuri de suportare a cheltuielilor suplimentare din bugetul de stat.

Aceste și alte concluzii au fost prezentate de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova astăzi, de 13 iulie, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), în contextul Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției încheiate la 31 decembrie 2021 și Raportul auditului performanței Proiectului „Construcția penitenciarului din Chișinău”.

Auditorii CCRM au relatat că, în baza activităților desfășurate în cadrul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției, a fost emisă opinie de audit cu rezerve, care a fost influențată de mai multe deficiențe, precum:

neaplicarea regulilor generale de evaluare și înregistrare în cazul a 35 de terenuri cu suprafața totală de 82,02 ha de către 12 instituții din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a condiționat denaturarea semnificativă a soldului subclasei „Active neproductive”, acesta fiind subevaluat cu suma de 105,9 mil. lei;
necapitalizarea valorii lucrărilor de reparație capitală a clădirilor și altor obiecte reconstruite/reparate de către 9 instituții penitenciare din subordinea ANP, a determinat supraevaluarea soldului investițiilor capitale în curs de execuție cu 44,5 mil. lei, subevaluarea valorii clădirilor cu 45,3 mil. lei și a construcțiilor speciale cu 6,2 mil. lei;
casarea și trecerea neregulamentară la cheltuieli de către ANP a stocurilor de materiale circulante au condiționat supraevaluarea soldului subclasei „Bunuri-cheltuieli privind utilizarea stocurilor” cu 7,7 mil. lei.
Referitor la investițiile capitale pentru construcția sediilor unor judecătorii, s-a menționat că:

Ministerul Justiției nu a asigurat realizarea etapizată a acțiunilor Planului de construire a clădirilor noi și de renovare a clădirilor existente, nefiind elaborată documentația de proiect și nici executate lucrările de construcție a sediilor judecătoriilor;
referitor la realizarea obiectivului investițional „Reconstrucția Penitenciarului nr. 10-Goian”, s-a constatat că, deși la finele anului 2019 s-au finalizat lucrările de construcție și reconstrucție în valoare de 38,2 mil. lei, până la finele anului 2021 nu a fost efectuată regulamentar recepția finală a lucrărilor, precum și darea în exploatare a obiectului;
referitor la lucrările de construcție la obiectivul investițional „Construcția Casei de arest Bălți”, se remarcă că, pe parcursul anului 2021, au fost contractate servicii de actualizare a documentației de proiectare aferente etapei a II-a de construcție, în sumă de 1,3 mil. lei, raportul de expertiză fiind prezentat autorității contractante către finele lunii decembrie. Etapa a doua a executării lucrărilor urmează a fi inițiată după efectuarea procedurii de achiziție a lucrărilor, care nu a fost organizată din motivul apariției unor disensiuni cu autoritățile administrației publice locale referitoare la apartenența și delimitarea terenului de construcție pentru zona administrativă, fapt care împiedică primirea autorizației de construire pentru etapa a II-a a lucrărilor la obiectivul menționat.
De asemenea, au fost prezentate și rezultatele auditului performanței Proiectului „Construcția penitenciarului din Chișinău.

În anul 2011, Guvernul Republicii Moldova a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) în scopul finanțării Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău cu statut de izolator, pentru 1536 de deținuți cu statut de preveniți, care va substitui Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Ca urmare a negocierilor, la 10 octombrie 2013, de către părți a fost semnat și, respectiv, de către Parlament a fost ratificat, prin Legea nr. 295 din 12 decembrie 2013, Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și BDCE pentru realizarea proiectului menționat.

Proiectul de construcție a penitenciarului din Chișinău a fost inițiat cu scopul de a contribui la realizarea obiectivului Guvernului privind îmbunătățirea condițiilor de detenție și asigurarea de noi standarde în materie de siguranță, securitate și disciplină, în conformitate cu normele și standardele internaționale. În aspect social, proiectul este destinat să contribuie la modernizarea principalei instituții de detenție preventivă din țară, introducând o nouă abordare managerială, orientată spre îmbunătățirea tratamentului deținuților, reformarea organizării și managementului penitenciar.

Necesitățile proiectului au fost finanțate prin intermediul următoarelor surse: (i) Acordul-cadru de împrumut, în valoare de 39 mil. euro, care a fost majorat până la 49 mil. euro; (ii) Acordul de contribuție, în valoare de 1 mil. euro; și (iii) contribuția Guvernului Republicii Moldova în valoare de 4,5 mil. euro, care a fost majorată până la 6,8 mil. euro. În totalul surselor de finanțare și a costurilor estimate de 56,8 mil. euro, finanțarea BDCE deține ponderea de 88%, sau 50 mil. euro, iar contribuția Guvernului – de 12%, sau 6,8 mil. euro.

Sistemul de management și control instituit în cadrul Ministerului Justiției și Unității de implementare nu a fost pe deplin funcțional și eficient pentru a asigura realizarea obiectivului proiectului și atingerea rezultatului scontat. Deși, potrivit Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, lucrările de construcție a penitenciarului urmau a fi finisate la 31 decembrie 2017, iar darea în exploatare a penitenciarului era planificată pentru luna iulie 2018, auditul indică că lucrările de construcție încă nu au fost inițiate, termenul de implementare a proiectului urmând să expire la 31 decembrie 2022.

Problematicile și deficiențele constatate de auditul public extern în realizarea activităților proiectului au compromis implementarea integrală a obiectivului planificat, condiționând nivelul redus de debursare a resurselor financiare din sursele externe de finanțare ale proiectului, care a constituit 2% sau 1 mil. euro din valoarea totală de 50 mil. euro, precum și valorificarea redusă a mijloacelor de 1,7 mil. euro, sau 3 % din costul total al proiectului de 56,8 mil. euro. Tergiversările și problematicile atestate au determinat majorarea adițională a estimărilor de costuri ale proiectului cu 12,3 mil. euro, suportarea din bugetul de stat a cheltuielilor sub formă de dobânzi în sumă de 27,7 mii euro pentru deservirea împrumutului, precum și creșterea cheltuielilor pentru salarizarea personalului UIP cu 7 mil. lei, ca urmare a prelungirii termenului proiectului.

Tatiana Cunețchi, președinta Comisiei de control al finanțelor publice a apreciat activitatea Curții de Conturi pentru sesizarea referitoare la problematicile privind construcția penitenciarului din Chișinău și pentru eforturile enorme în fortificarea eficienței pentru contabilizarea tuturor resurselor financiare și materiale și transparența în utilizarea banului public. În opinia dnei Cunețchi, entitățile auditate trebuie să-și fortifice eforturile pentru a valorifica resursele financiare a donatorilor și a finaliza implementarea integrală a obiectivului planificat.