Curtea de Conturi a examinat, în cadrul ședinței din 21 iulie curent, Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției (MJ) încheiate la 31 decembrie 2019.

Ministerul Justiției este organul central de specialitate al administrației publice, care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate. Pentru realizarea funcțiilor de bază, Ministerul este finanțat de la bugetul de stat conform limitelor aprobate în legea bugetară anuală.

Scopul auditului public extern a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Justiției încheiate la 31 decembrie 2019 sunt întocmite și prezentate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, iar, în ansamblul lor, nu conțin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorii, precum și emiterea unei opinii.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2019, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, Ministerului Justiției i-au fost aprobate alocații în cuantum de 925,9 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 697,6 mil. lei, sau cu 228,3 mil. lei mai puțin. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 92,4 % (647,5 mil. lei).

Auditând rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Justiției, pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2019, Curtea de Conturi a emis opinia cu rezerve. Probele de audit care au stat la baza oferirii opiniei de audit cu rezerve au relevat:

Neaplicarea regulilor generale de evaluare a 83 de terenuri cu suprafața totală de 144,8 ha de către MJ și unele instituții din subordine, denaturând semnificativ soldul subclasei „Active neproductive” cu suma de 160,4 mil. lei
Nerespectarea reglementărilor privind calcularea uzurii și amortizării de către unele instituții din subordine a MJ au denaturat semnificativ soldul subclasei „Uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale” cu suma totală de 6,4 mil. lei
Deși, în temeiul prevederilor legale, funcția de fondator al întreprinderilor de stat din cadrul sistemului penitenciar a fost preluată de Agenția Proprietății Publice, valoarea capitalului social de 9,2 mil. lei a continuat în 2019 să fie raportată în situațiile financiare consolidate de către MJ
Neaplicarea regulilor generale de recunoaștere, clasificare și înregistrare a activelor nefinanciare de către unele instituții din subordinea MJ au denaturat semnificativ rapoartele financiare consolidate în aspectul unor grupuri de conturi cu suma totală de 8,9 mil.lei.
În cadrul misiunii de audit au fost verificate și alte domenii, fiind identificate unele deficiențe care nu au influențat opinia de audit, prezentate în continuare.

Creanțele Administrației Naționale a Penitenciarelor față de întreprinderile de stat fondate în cadrul sistemului penitenciar la 31.12.2019 au însumat 8,8 mil. lei, care s-au format în perioada 2013-2019 ca urmare a prestării muncii de condamnați, în baza contractelor încheiate cu unele instituții penitenciare. Creanțele includ și sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale și primele de asigurări obligatorii de asistență medicală de 1,7 mil. lei cu termen de achitare expirat. Nefuncționalitatea sistemului de recuperare a creanțelor, generează riscuri înalte de nerecuperare a acestora, care ar putea fi achitate ulterior din mijloace bugetare, datorită faptului că unele întreprinderi de stat nu mai activează.

Sistemul de control intern managerial existent în cadrul MJ nu a asigurat în deplină măsură gestionarea riscurilor financiar-contabile aferente întocmirii și consolidării reale și fidele a rapoartelor financiare la nivel de sistem.

Deși, structura organizațională a MJ include Serviciul audit intern, acesta pe parcursul anului 2019 a fost nefuncțional, din lipsa personalului cu funcții de audit.

Creanțele Centrului Național de Expertize Judiciare (CNEJ) din subordinea MJ față de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) la 31.12.2019 au însumat la 3,6 mil. lei, care s-au format la finele anului 2017, ca urmare a transferării mijloacelor financiare către organizația internațională, pentru efectuarea reparațiilor capitale a clădirii CNEJ, în contextul implementării proiectului ,,Suport pentru Reforma Sectorului Justiției în Moldova”. Până la finele anului 2019 nu au fost inițiate lucrările de reparație, ca rezultat, fiind dezafectate mijloacele bugetare în sumă de 3,6 mil. lei, cu formarea și menținerea creanțelor în aceiași sumă pentru circa 3 ani.

În anul 2019 se atestă un nivel redus de executare a unor investiții capitale în cadrul MJ, auditul identificând unele problematici și deficiențe în procesul de construcție și reconstrucție a unor obiective investiționale, nefiind valorificate resurse bugetare în sumă totală de 216,2 mil. lei.

Referitor la investițiile capitale pentru construcția sediilor unor judecătorii, se menționează că, prin Hotărârea Parlamentului nr.21 din 03.03.2017 a fost aprobat Planul de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a instanțelor judecătorești. Auditul a relevat că, MJ nu a asigurat realizarea etapizată a acțiunilor Planului pentru anul 2019, nefiind elaborată documentația de proiect și executate lucrările de construcție a sediilor judecătoriilor. Ca urmare a acestui fapt, n-au fost valorificate resurse bugetare pentru investiții capitale în sistemul judecătoresc în sumă de 60,0 mil. lei.

Referitor la investițiile capitale în cadrul sistemului penitenciar, se menționează că, în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție potrivit normelor și standardelor internaționale, Guvernul Republicii Moldova și-a asumat obiectivul de construcție și reconstrucție a unor penitenciare, conform Planului de acțiuni și Strategiei de dezvoltare a sistemului administrației penitenciare pentru anii 2016-2020. Acest deziderat, rezidă din necesitatea de a ameliora fenomenul suprapopulării deținuților în penitenciare, a asigura respectarea drepturilor omului și, în consecință de a evita condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru neasigurarea condițiilor adecvate de detenție. Auditul a relevat că, deși la finele anului 2019 au fost finalizate lucrările de construcție și reconstrucție a 2 obiective, procesul de investiții capitale a fost afectat de unele nereguli și deficiențe, nefiind valorificate resurse bugetare pentru investiții capitale în sistemul penitenciar în sumă de 156,2 mil. lei.

Ministerul Justiției a întreprins acțiuni privind executarea recomandărilor înaintate prin Rapoartele de audit precedente, nivelul de implementare a acestora fiind de 71%. Neimplementarea recomandărilor de către MJ și instituțiile din subordine a generat menținerea în continuare a unor aspecte semnificative, care au determinat modificarea opiniei și în anul 2019.

Cristina Pendea