Curtea de Conturi a examinat, în cadrul ședinței din 22 aprilie curent, Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției (MJ) încheiate la 31 decembrie 2018, transmite CURENTUL.

Ministerul Justiției este organul central de specialitate al administrației publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate. Pentru realizarea funcțiilor de bază, Ministerul este finanțat de la bugetul de stat conform limitelor aprobate în legea bugetară anuală.

Scopul auditului public extern a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale MJ pe exercițiul bugetar 2018 sunt întocmite și prezentate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, iar, în ansamblul lor, nu conțin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorii, cu emiterea unei opinii de audit.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2018, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, MJ i-au fost aprobate alocații în cuantum de 691,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 674,9 mil. lei, inclusiv de la bugetul de stat – 662,8 mil. lei, venituri colectate – 10,4 mil. lei, granturi și donații din surse externe – 1,8 mil. lei. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 96,4 % sau cu 18,1 mil. lei mai puțin.

Auditul public extern a colectat probe de audit la următoarele entități: Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), inclusiv la 5 instituții penitenciare subordonate, Agenția Resurse Informaționale Juridice (ARIJ), Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ), Agenția Națională a Arhivelor, Oficiul teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, precum și Unitatea de Implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău.

La situația din 31.12.2018 valoarea de bilanț a activelor nefinanciare ale Ministerului Justiției constituia 880,8 mil. lei, inclusiv a mijloacelor fixe 500,8 mil. lei și a activelor neproductive (terenurilor) de 23,5 mil. lei. Probele de audit denotă că, informațiile din rapoartele financiare au fost afectate de nerespectarea cadrului normativ privind înregistrarea conformă în evidența contabilă a unor clădiri sau construcții și terenuri, a capitalului social, precum și de corectitudinea calculării uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale.

Astfel, raportarea elementelor patrimoniale a fost afectată de:

impactul neînregistrării cantitativ-valorice a 59 de clădiri sau construcții cu suprafața totală de 9295,7 m2 în valoare de 4661,7 mii lei de către Aparatul central al MJ (31/2269 m2) și o instituție penitenciară din subordinea ANP (28/7026,7 m2/4661,7 mii lei). De asemenea, se remarcă neînregistrarea de către 3 instituții penitenciare din subordinea ANP a 6 terenuri cu suprafața de 11,6 ha, precum și neevaluarea de către Aparatul central al MJ a 37 de terenuri cu suprafața de 51,49 ha, care a afectat prin context raportul financiar consolidat;

calcularea incorectă a uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale în sumă de 1628,4 mii lei, de către 3 instituții din subordinea MJ (Agenția Resurse Informaționale Juridice (439,9 mii lei), Centrul Național de Expertize Judiciare (988,5 mii lei), Agenția Națională a Arhivelor (200,0 mii lei)).

Raportarea situațiilor financiare a fost afectată de:

nerespectarea cadrului normativ privind clasificarea, atribuirea și reflectarea în evidența contabilă a cheltuielilor în sumă totală de 2910,7 mii lei de către Aparatul central al MJ (2322,7 mii lei) și ANP (588,0 mii lei);

neînregistrarea în evidența contabilă de către CNEJ a datoriilor formate în perioada 2016-2018 aferente a 75 de expertize judiciare achitate în valoare de 781,5 mii lei, care nu s-au efectuat până la finele anului 2018.

Referitor la gestionarea sistemelor informaționale se relevă că, Ministerul și 8 entități din subordine au în gestiune 30 de sisteme informaționale în valoare totală de 36142,0 mii lei. La 31.12.2018, din numărul total de sisteme, 23 de sisteme informaționale în valoare de 21245,6 mii lei sunt funcționale, iar 7 sisteme informaționale în valoare de 14896,4 mii lei (gestionate de ARIJ) sunt nefuncționale, materialele de audit pe marginea acestor constatări fiind remise în cadrul auditului precedent organelor de drept.

Auditul a relevat unele discrepanțe dintre valoarea unor bunuri imobile reflectate în evidența contabilă, comparativ cu datele Oficiului Cadastral Teritorial (OCT), care influențează veridicitatea rapoartelor financiare ale entității. Astfel, valoarea totală a 3 clădiri cu suprafața de 1224,25 m2 înregistrate în evidența contabilă este de 8092,8 mii lei, iar la organele cadastrale – 1718,0 mii lei, diferența de valoare constituind 6374,8 mii lei.

Referitor la executarea investițiilor capitale în cadrul sistemului penitenciar, auditul relevă că, din anul 2012 până la finele anului 2018, pentru construcția și reparația a 4 penitenciare au fost executate investiții capitale în sumă de 115903,3 mii lei, sau 52,5 % din valoarea mijloacelor alocate (220800,1 mii lei) conform legilor bugetare anuale în perioada menționată. Nivelul lent de implementare a proiectelor de construcție și reconstrucție a penitenciarelor, a influențat realizarea acțiunii prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, la capitolul ,,Justiție și Drepturile Omului” privind îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Cu referire la implementarea Proiectului ,,Construcția penitenciarului din Chișinău”, se menționează că, pe parcursul anilor 2014-2018 prin legile bugetare anuale, pentru investiții capitale au fost alocate în total 121362,3 mii lei, fiind executate 23097,7 mii lei, sau 19,03 % din totalul mijloacelor alocate. Implementarea proiectului este în întârziere cu aproximativ 54 de luni, iar la finele anului 2018, Ministerul Justiției a înaintat către Ministerul Finanțelor solicitarea privind necesitatea extinderii termenului limită până la 31.12.2022.

Auditul a luat act că, în perioada derulării misiunii de audit responsabilii de gestionarea finanțelor publice din cadrul Ministerului Justiției și entităților din subordine auditate au întreprins un șir de măsuri pentru remedierea unor deficiențe constatate.

Menționăm că, Curtea de Conturi a înaintat recomandările de rigoare, care urmează a fi implementate de către entitățile vizate în Raportul de audit.

Cristina Pendea