Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2024. 

Ministerul Finanțelor are în subordine 4 autorități administrative: Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul Control Financiar de Stat, Serviciul Vamal și Agenția Achiziții Publice. Totodată, ministerul are calitatea de fondator pentru 3 instituții publice: Instituția Publică „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă”, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și Instituția Publică „Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării”.

Pentru atingerea obiectivelor și activităților stabilite în documentele de planificare strategică, Ministerului i-au fost aprobate alocații în sumă de 1.624,1 milioane lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 1.632,5 milioane lei, sau cu 8,4 milioane lei mai mult. Executarea de casă a cheltuielilor și activelor nefinanciare a constituit 1.613,4 milioane lei, sau 98,8% din planul precizat.

În baza constatărilor obținute, Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale MF, care a fost determinată de următoarele aspecte:

• neînregistrarea  corespunzătoare în evidența contabilă a Ministerului Finanțelor a două bunuri imobile, în valoare totală de 9,1 milioane lei, deși acestea fac parte din domeniul public al statului și se află în administrarea ministerului. Aceste bunuri sunt în prezent înregistrate ca fiind în proprietatea unei instituții publice care activează în condiții de autogestiune, în cadrul căreia Ministerul Finanțelor  are calitatea de fondator. Această situație contravine prevederilor legale în vigoare, potrivit cărora bunurile care aparțin statului trebuie administrate și contabilizate de către APC și nu pot face obiectul dreptului de proprietate al instituțiilor care activează în regim de autogestiune.
• nerespectarea prevederilor metodologice în ce privește contabilizarea rezultatelor reevaluării activelor de către Serviciul Vamal, fapt ce a condus la subevaluarea valorii activelor și a veniturilor din reevaluarea activelor în sumă de 12,5 milioane lei.
• capitalizarea eronată  a  44 de aparate de aer condiționat, în valoare de 997,8 mii lei la   costul clădirii, în loc să fie înregistrate corespunzător ca mijloace fixe.

O altă deficiență semnalată de audit vizează lipsa unui cadru normativ clar privind evidența bunurilor confiscate, fapt care determină practici contabile neuniforme în cadrul entităților subordonate Ministerului Finanțelor. Astfel, Serviciul Vamal înregistrează aceste bunuri în evidența extrabilanțieră, iar Serviciul Fiscal de Stat menține doar o evidență analitică, fără a contabiliza efectiv bunurile, în pofida faptului că valoarea acestora este de peste 41 milioane lei.

De asemenea, se evidențiază constatări care, deși nu au influențat opinia exprimată, sunt relevante prin natura și contextul lor și necesită atenția sporită a persoanelor responsabile cu guvernanța.

Auditul a identificat inconsecvențe în gestionarea patrimoniului ministerului. Astfel, un garaj cu valoarea de 2,9 milioane lei, declarat casat în anul 2021, continuă să fie utilizat de minister și este înregistrat în baza de date a organului cadastral, ceea ce contravine prevederilor privind transparența și integritatea evidenței activelor statului.

În ceea ce privește creanțele față de executorii judecătorești, s-a constatat o reducere nesemnificativă a acestora față de anul precedent, fiind recuperată doar o mică parte din suma totală de 4,2 milioane lei. Deși Serviciul Fiscal de Stat a întreprins anumite măsuri, rezultatele acestora sunt limitate.

Auditul a scos în evidență și deficiențe în implementarea proiectelor investiționale gestionate de Serviciul Vamal. La postul vamal Sculeni, două aparate de cântărit, în valoare de circa 471 mii lei, au fost achiziționate și instalate fără obținerea certificării metrologice, fiind ulterior returnate antreprenorului. Cu toate acestea, ele erau înregistrate în evidența contabilă a instituției, deși nu erau utilizate.

În cazul proiectului de modernizare a postului vamal Leușeni, în pofida unor investiții de peste 19 milioane lei și a finalizării lucrărilor în anul 2023, procesul de recepție a evidențiat multiple neconformități, care nu au fost remediate până la încheierea auditului. Mai mult, Serviciul Vamal nu a asigurat încasarea la buget a mijloacelor financiare din contul garanției de bună execuție în sumă de 842 mii lei și nu a întreprins acțiuni legale împotriva antreprenorului.

În ceea ce privește monitorizarea recomandărilor anterioare ale Curții de Conturi, auditul a constatat un nivel mediu de realizare de 54%, fiind considerate implementate 4 recomandări și parțial realizate – 7 recomandări din cele 14 înaintate.Auditul a generat un impact imediat asupra entităților auditate. După aprobarea rapoartelor financiare, Serviciul Vamal și Serviciul Fiscal de Stat au operat corectări financiar-contabile în sumă totală de 14,1 milioane lei. Printre acestea se numără ajustarea valorii activelor reevaluate, înregistrarea corectă a aparatelor de aer condiționat, recuperarea mijloacelor financiare aferente aparatelor de cântărit returnate și recalcularea uzurii mijloacelor fixe.
Curtea de Conturi subliniază necesitatea consolidării mecanismelor de control intern, a uniformizării practicilor contabile și a responsabilizării instituțiilor publice în gestionarea banilor și patrimoniului public.

Raportul complet este disponibil pe pagina oficială a Curții de Conturi.