Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) a pronunțat astăzi o hotărâre ce vizează garantarea dreptului de acces liber la justiție în procedura penală și în vederea evitării unei condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, informează CURENTUL.

Potrivit Domnicăi Manole, președintele instituției, procedura se referă la cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul despre depunerea unor cereri împotriva statului Republica Moldova, informare din care se poate deduce existența unor vicii fundamentale în cadrul procedurilor judecate la nivel național. Așadar, Curtea a fost sesizată de un deputat pentru a verifica constituționalitatea articolului 453 alin. (1) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, în măsura în care acest articol nu permite formularea unui recurs în anulare separat sau după trecerea a șase luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, în cazul în care Curtea Europeană informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea unei cereri.

„Curtea a stabilit că această cauză trebuie rezolvată inclusiv prin raportare la dreptul de acces liber la justiție și la standardul calității legii.

Dreptul de acces liber la justiție presupune că, atunci când sunt instituite căi de atac, inclusiv și căi extraordinare, persoanelor trebuie să li se garanteze un drept efectiv de acces la un tribunal. Legea care instituie căile de atac trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă în privința efectelor sale pentru persoanele vizate. Acestea din urmă trebuie să poată prevedea, în mod rezonabil, consecințele pe care le presupune o anumită acțiune și trebuie să-și poată conforma conduita.

Potrivit articolului 453 alin. (1) din Codul de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate pe cale extraordinară cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Curtea a observat că utilizarea termenului „inclusiv” de către legislator în articolul 453 alin. (1) din Cod ridică probleme privind calitatea legii. Utilizarea acestui termen lasă spațiu pentru interpretarea potrivit căreia, odată formulat un recurs în anulare în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, nu mai poate fi formulat un recurs separat atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Curtea a reținut că scopul legitim urmărit prin articolul 453 alin. (1) din Codul de procedură penală și care poate fi dedus în mod rezonabil constă, între altele, în garantarea unor căi extraordinare de atac în vederea evitării unei condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru pretinsa încălcare la nivel național a unui drept sau a mai multor drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, în opinia Curții, legislatorul a urmărit să consolideze capacitatea instanțelor naționale de a proteja drepturile fundamentale în conformitate cu prevederile constituționale și cu obligațiile internaționale ale statului Republica Moldova”, a menționat ea, într-un briefing de presă.

De asemenea, Manole a comunicat că, Curtea a observat că dispozițiile articolului 454 din Codul de procedură penală prevăd că recursul în anulare poate fi declarat în termen de șase luni, termen care începe să curgă fie de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, fie de la data comunicării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului Guvernului Republicii Moldova despre depunerea unei cereri. Curtea a reținut că interpretarea termenului „inclusiv” din articolul 453 alin. (1) prin coroborare cu dispozițiile articolului 454 din Cod poate să conducă, în unele cazuri, la o concluzie contrară așteptării legitime a destinatarilor legii. Interpretarea pe care o poate impune utilizarea termenului „inclusiv” face ca norma contestată să contravină standardului calității legii și să se încalce dreptul de acces liber la justiție. Acest fapt poate conduce la condamnări ale statului Republica Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Declararea recursului în anulare atunci când Curtea Europeană informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii nu poate obliga Curtea Supremă de Justiție să admită acest recurs pur și simplu și nici nu poate servi ca motiv de inadmisibilitate pentru că este un recurs repetat, dat fiind faptul că în procedura anterioară a fost examinat un recurs în anulare în același dosar, formulat în termenul de șase luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești.

Curtea a subliniat că se impune examinarea separată a unor asemenea recursuri în anulare în scopul constatării existenței sau a lipsei vreunui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente. În caz contrar, recursul în anulare fundamentat pe informarea Curții Europene a Drepturilor Omului comunicată Guvernului Republicii Moldova devine unul teoretic și iluzoriu.

În consecință, Curtea a declarat neconstituțional termenul „inclusiv” din articolul 453 alin. (1) din Codul de procedură penală”, a subliniat președintele CCM, adăugând:

„DE reținut că

până la modificarea articolului 453 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul conformării sale cu această hotărâre, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare:

a) în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, precum și

b) în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, informare din care se poate deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărârea atacată”.

Cristina Gurez