Postul vamal rutier Cahul este parte componentă a Biroului vamal Sud, având statut de post vamal internațional. Acesta este amplasat la o distanță de 5 km de orașul Cahul, la frontiera Republicii Moldova cu România, pe malul râului Prut.

Formarea punctului de trecere Cahul – Oancea își are începutul după evenimentul istoric ce a avut loc în data de 6 mai 1990 – „Podul de flori”. În cadrul acţiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 şi 19:00, să treacă Prutul în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) fără paşaport şi viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Pererita-Miorcani, Costești-Stânca, Sculeni-Iași, Ungheni Pod-Ungheni, Leușeni-Albița, Țiganca-Fălciu, Giurgiuleşti-Galaţi și Cahul-Oancea. La eveniment au participat peste un milion de oameni. Consecințele acestei acțiuni au fost benefice, fiind simplificate considerabil procedurile de trecere a frontierei sovieto-române.

În anul 1990, punctul de trecere Cahul–Oancea activa în regim simplificat – 2 zile pe săptămână (miercuri, vineri) cu program de 8 ore, pe unde traversau frontiera locuitori ai RSSM și României.

În urma ratificării Convenției (Acordului) între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României despre călătoriile reciproce a cetățenilor prin punctul de trecere Cahul, printr-un ordin intern a fost înființat postul vamal Cahul (PVFI – post vamal de frontieră deschis traficului internațional). Șef al vamei Cahul a fost numit, prin transfer de la vama Leușeni, Radu Anatol Victor. Unele dintre persoanele angajate la etapa formării postului activează și în prezent în Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

La 9 iunie 1994, în cadrul consultărilor periodice dintre Ministerele Afacerilor Externe ale Republicii Moldova și României, a avut loc, la Galați, o nouă rundă de convorbiri referitoare la fluidizarea traficului de călători și mărfuri între cele două state. În cadrul acestor consultări s-a stabilit că, începând cu 15 iulie 1994, Cahul – Oancea trece în “regim internațional pentru traficul de călători, urmând a se continua pregătirea infrastructurii necesare ce va permite trecerea și la traficul de mărfuri în același regim”. Conform unui ordin al Departamentului de Stat pentru Control Vamal al Republicii Moldova din 1994, pentru vama Cahul a fost stabilit numărul de lucrători pentru întocmirea statelor de funcții – în total 76 unități.

Evident că la început personalul se confrunta cu diverse probleme: lipsa bazei tehnico-materiale, lipsa cadrului legislativ. Majoritatea posturilor vamale pe atunci își începeau activitatea în încăperi de serviciu de tip căsuțe- vagon unde se perfectau și actele vamale, se lua prânzul și se efectuau anumite controale vamale. Lipsa sistemului de încălzire, lipsa pistelor de control erau alte obstacole care îngreunau procesul de lucru. O mașină de tapat și un singur autoturism de serviciu pentru toată vama Cahul – făceau parte din puținul cu care se mândreau angajații.

A urmat un deceniu de evoluție continuă, inclusiv la nivel de infrastructură, organizare a proceselor de lucru, dezvoltare a capacităților resurselor umane.

Astfel, în anul 2005, biroul vamal Cahul ajunge să fie decorat cu Diploma Guvernului pentru activitate organizatorică prodigioasă și rezultate performante la îndeplinirea sarcinii bugetului pentru anul 2004.

Postul Vamal Cahul a continuat să se dezvolte și în următorii ani. În prezent, acesta activează în regim 24/24, cu un număr de 19 funcționari vamali. Controlul se realizează în baza principiilor ”Ghişeul unic”, “oprire unică” și control selectiv al bunurilor şi mijloacelor de transport.

Cristina Pendea