Pe parcursul lunii martie are loc creşterea temperaturii medii lunare a aerului cu 4-5ºC faţă de luna februarie. Valorile ei medii variază între +1ºC în nordul țării şi +3ºC în sudul ei, transmite CURENTUL.
Pentru toată perioada de măsurători instrumentale cea mai rece a fost luna martie în anul 1952 – temperatura medie lunară a aerului a oscilat între -3,7ºC şi -6,1ºC. În anii 1990 și 2017 luna martie a fost cea mai caldă – temperatura medie lunară a aerului a variat între +6,9ºC și +9,0ºC. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºC în direcţia creşterii ei se semnalează pe teritoriul țării în fond în perioada 27 februarie – 11 martie.
Valorile medii zilnice ale temperaturii aerului pe parcursul lunii oscilează între -13..-16ºC (1987) şi +15..+18ºC (2002, 2017). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii constituie -25,8ºC (Bravicea, 4 martie 1955), iar maxima absolută – +27,9ºC (Comrat, 1926).
În luna martie cantitatea medie a precipitaţiilor căzute constituie în teritoriu 18-34 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii – de la 8 până la 12. Conform datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a fost de 168 mm (Edineţ, 1940), iar maxima zilnică – 70 mm (Ştefan-Vodă, 2002).
Stratul de zăpadă se menţine în cea mai mare parte a teritoriului în medie până la mijlocul lunii martie, iar în nordul țării – până la 28 martie. Grosimea lui medie decadică oscilează în teritoriu între 2 şi 11 cm, iar cea mai mare grosime a lui pe platformele meteorologice a atins în unele zile 97 cm (Briceni, 10 martie 1973).
În luna martie sunt posibile următoarele fenomene: ceață (în medie 2-6 zile), depuneri de chiciură şi polei (1-3 zile), gheţuş (circa 5 zile) şi viscole (1 zi). Se pot semnala descărcări electrice, dar probabilitatea lor este mică (nu mai mult de 2-4 cazuri în 10 ani).
Dintre fenomenele meteorologice periculoase cel mai mare pericol în luna martie îl prezintă vânturile puternice şi ninsorile abundente. Ele se semnalează în medie o dată în 6 ani. Sunt posibile, de asemenea, depuneri intensive de polei (în medie o dată în 20 ani) şi viscole puternice (în medie o dată în 40 ani).
Dezgheţul solului până la adâncimea de 30 cm se semnalează, de obicei, în intervalul 10-17 martie, dezgheţul total în intervalul – 11-20 martie. Zvântarea solului până la consistenţă plastic moale se constată, în general, în perioada 18-28 martie, fiind un indice al termenelor optimal pentru începutul prelucrării solului în perioada premergătoare semănatului.
Cristina Parfeni