Sunt tot mai multe indicii că, odată cu reluarea activităţii Parlamentului, guvernarea va propune noi modificări la Codul Electoral şi acestea vor viza introducerea turului doi în circumscripţiile uninominale ce vor fi create pentru următoarele alegeri parlamentare şi în care ar urma să fie aleşi jumătate din deputaţii din Parlament. E clar că introducerea turului doi convine de minune guvernării, pentru că astfel se diminuează din şansele socialiştilor de a obţine un număr impresionant de mandate în circumscripţiile uninominale, sporind inclusiv şansele democraţilor, dar şi pentru că aceasta ar putea contribui într-o măsură oarecare la detensionarea relaţiilor guvernării cu Uniunea Europeană, care e încă supărată pe faptul că, contrar recomandărilor sale şi ale Comisiei de la Veneţia, sistemul electoral din Moldova a fost, totuşi, modificat.

La fel de clar este şi că opoziţia pro-europeană de centru-dreapta va nimeri într-o situaţie destul de delicată – or, cu siguranţă, PD o va invita să susţină o iniţiativă menită să reducă din riscul venirii la putere a forţelor pro-ruse şi, oricare ar fi decizia, ea nu va da deloc bine pentru opoziţie. Căci, nesusţinând această idee, partidele pro-europene riscă să fie acuzate de faptul că, indirect, fac jocul forţelor pro-ruse. Susţinând-o, vor fi deja acuzate că fac jocul guvernării. Şi mai delicată va fi situaţia opoziţiei de centru-dreapta, dacă guvernarea va reuşi să convingă UE de importanţa acestei modificări şi Bruxelles-ul o va agrea: nimic nu poate fi exclus în noua conjunctură geopolitică şi dat fiind interesele marilor puteri faţă de Moldova.

Reprezentanţii partidelor de centru-dreapta au declarat deja că nu vor susţine această posibilă modificare a legislaţiei electorale, pentru că în genere sunt contra tuturor modificărilor de ordin electoral făcute în ultima perioadă. Opoziţia de centru-dreapta insistă în continuare pe anularea legii prin care s-a introdus sistemul electoral mixt şi chiar pentru astăzi este preconizat un protest la această temă. Dar toate acestea, nu rezolvă problema opoziţiei, pentru că ea nu face decât să reacţioneze la o agendă politică impusă de altcineva, neavând propria agendă.

Dacă-şi doreşte cu adevărat să aibă o prestaţie de nivel, opoziţia trebuie nu doar să acţioneze din defensivă, ci să iasă la atac. Spre exemplu, opoziţia ar putea pune pe masa guvernării un proiect de lege de modificare a Codului Electoral care să stabilească clar că nici un deputat nu are dreptul să-şi schimbe pe parcurs postura sau statutul – ai fost ales independent sau ca reprezentant al unui partid/bloc anume, fii bun şi-ţi exercită mandatul anume în această calitate. Dacă ceva nu-ţi place – depune mandatul. Numai astfel opoziţia se va putea convinge că, după următoarele alegeri, un partid ce va avea un număr minim de mandate nu va ajunge să controleze ulterior întreaga putere în stat cu ajutorul transfugilor infiltraţi în alegeri ca independenţi sau ca reprezentanţi ai altor partide. Şi, apropo, dacă opoziţia ar depune un astfel de proiect de lege, aceasta nu ar însemna deloc că recunoaşte şi susţine sistemul electoral mixt. Opoziţia poate insista în continuare pe anularea sistemului mixt, pentru că această modificare la Codul Electoral e perfect valabilă şi pentru sistemul proporţional, care a fost în vigoare până în acest an şi pentru care opoziţia pledează în continuare.

Opoziţia trebuie să propună un astfel de proiect de lege, dacă vrea ca guvernarea să joace după alte reguli decât cele proprii. Acest proiect ar fi şi un test pentru putere în ceea ce ţine de capacitatea de deschidere spre colaborare cu opoziţia, despre necesitatea căreia vorbesc unei „emisari” ai guvernării. Dacă puterea ar ignora sau ar respinge un astfel de proiect de lege, opoziţia ar avea un motiv în plus să refuze orice invitaţie la colaborare (inclusiv cea care ar viza eventuala introducere a turului doi pentru alegerile în circumscripţiile uninominale), dar şi o dovadă că puterea îşi croieşte legislaţia după propriul interes şi că nu e interesată deloc de combaterea corupţiei politice, ci, din contra.

De fapt, în situaţia creată, astfel de abordări sunt poate unica armă eficientă pe care o are la dispoziţie opoziţia de centru-dreapta. Nu e clar însă dacă înţelege acest lucru…

Dumitru Spătaru