[ X ]
Cum decurg lucrările de fortificare a barajului lacului Ghidighici
19 Septembrie

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a inspectat lucrările care se efectuează la cel mai mare lac artificial din imediata apropiere a capitalei – lacul de acumulare Ghidighici, care este proprietate publică a statului și se află în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, transmite CURENTUL.

Scopul primordial al lacului este stocarea apelor pentru evitarea inundațiilor în Chişinău, Vatra, Anenii Noi şi terenurilor agricole în lunca Bâcului, în perioada formării apelor mari de viitură. Zona limitrofă lacului mai are și potențial de agrement şi irigaţie a câmpurilor.

În rezultatul investigațiilor făcute un an în urmă s-a depistat că vanele cu acționare manuală și electrică sunt învechite și deteriorate de coroziune. În acest fel, există un pericol real de prăbușire a galeriei evacuatorului și imposibilitatea manevrării vanelor de închidere – deschidere a țevilor de evacuare.

Barajul de la lacul Ghidighici nu a mai fost reparat de mai bine de 40 de ani, iar Agenţia „Apele Moldovei” gestionează lacul și barajul timp de un an.
În cazul în care se rupe barajul, se vor scurge aproximativ 20 de milioane de metri cubi de apă și vor fi afectate peste 750 de hectare. Astfel, vor fi inundate localitățile din lunca Bâcului, o parte din municipiul Chișinău și unele sate din raionul Anenii Noi.

Printre soluțiile propuse de autoritățile de mediu pentru construcția din anii ’60 ai secolului trecut, figura și intenția de a propune  un proiect pentru repararea digului, care nu a fost reparat niciodată. Mai mult, din volumul total al lacului Ghidighici, de aproximativ 40 de milioane de metri cubi, jumătate este apă, iar jumătate – nămol, care conține pesticide, toxine și metale grele.

În noiembrie 2015 Fondul Ecologic Național a aprobat suma de 2 milioane 488 mii lei pentru reabilitarea construcțiilor hidrotehnice, și  anume a deversorului de fund, care este într-o stare de uzură avansată. Beneficiari ai proiectului sunt organele de gestionare a resurselor de apă – Agenţia „Apele Moldovei”, organele administraţiei publice locale şi populaţia din Chişinău, Vatra, și r. Anenii Noi.

Cristina Parfeni

Inapoi la arhiva noutaților