19 septembrie este despre cei care au scris istoria aviației civile moldovenești, alegând să-și trăiască viața în aer sau coordonând de la sol misiunile de zbor. Evoluția aviației civile a Republicii Moldova, după proclamarea independenței și până în prezent, este remarcabilă. Din 1991 și până acum a fost creat un sistem, care astăzi participă activ în structurile Organizației Internaționale a Aviației Civile, la nivel regional și mondial.

Despre cum a evoluat aviația civilă din Republica Moldova, prin prisma trecutului și a perspectivelor de viitor, citiți în interviul de mai jos.

Vladimir GOREA, Șef Direcția Economică AAC

În ultimii 20 ani traficul de pasageri realizat prin Aeroportul Internațional Chișinău a avut o tendință accentuată de creștere. Astfel, dacă în anul 1997 traficul de pasageri constituia 282,6 mii, în anul 2019, traficul de pasageri a crescut de zece ori, fiind deserviți 2 995 500 mln pasageri. Această creștere este datorată diversificării destinațiilor și curselor aeriene operate pe/de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Venirea companiilor noi pe piaţă reflectă în mod direct existenţa oportunităţilor reale de dezvoltare şi a unui mediu concurenţial sănătos. Şi operatorii stabiliţi deja pe piaţă au continuat să deschidă destinaţii noi. Anul 2019 nu a fost o excepție, prezentând un raport de 52,4% la 47,6% în totalul traficului de pasageri, cota majoritară fiind atribuită companiilor aeriene naționale. În prezent, transportul de pasageri prin Aeroportul Internațional Chișinău este efectuat de doi operatori aerieni naționali și anume: C.A. „Air Moldova” S.R.L. și C.A.„Fly One” S.R.L. și 12 operatori străini spre 28 de destinații.

Aceeași tendință a fost atestată și anterior. Formatori ai traficului de pasageri realizat prin Aeroportul Internațional Chișinău erau companiile aeriene naționale: C.A. Î.S. „Air Moldova”, C.A. „Moldavian Airlines” S.R.L., C.A. „Air Moldova International” S.R.L., C.A. „Tandem Aero” S.R.L. Cota sumară a traficului de pasageri realizat de companiile naționale, prevala asupra cantității pasagerilor transportați de companiile aeriene străine.

Începând cu luna martie a anului curent s-a înregistrat o reducere semnificativă a decolărilor de aeronave și a traficului de pasageri, urmare a sistării zborurilor. În această perioadă, de cotitură, pentru ramura aviației civile în general, dar și pentru operatorii aerieni naționali, în special, care au avut flota consemnată la sol, iar o parte din personal, intrat în șomaj tehnic, a fost o situație fără precedent.

Astăzi, evoluția aviației civile din Republica Moldova depinde direct de starea epidemiologică din țară, cât și din statele de destinație a zborurilor.

Vladimir BUINIȚKI, Șef Direcția Aeroporturi AAC

Putem vorbi la nesfârșit despre aviație și totul va fi important. Eu mă voi axa pe un aspect bine-cunoscut, dar foarte esențial pentru ramura aviației civile. Datorită specificului industriei aeronautice, dezvoltarea sa individuală la nivel național, este aproape imposibilă fără implicare și participare în procesul decizional a Organizațiilor Internaționale de profil, care au drept scop prioritar dezvoltarea globală a ramurii. În acest sens, Republica Moldova este implicată în toți vectorii mondiali și europeni majori ai dezvoltării aviației civile.

Acest lucru prevede dezvoltarea și, în consecință, implementarea la nivel național a normelor de certificare, standardelor aeronautice, ca urmare, modificări ale cerințelor impuse atât întreprinderilor din industrie (companiile aeriene, furnizori de servicii de navigație aeriană, aeroporturile, centrul de instruire, piloți, controlori de trafic aerian, ingineri, specialiști în asistență la sol etc.), cât și implementarea cerințelor internaționale în domeniul SMS-urilor și securității aviației etc. Acestea fiind un grup de activități foarte vaste, la nivel mondial, care necesită instruire și perfecționare continuă.

După obținerea independenței, Moldova a început să participe direct la aceste procese complexe, fără intermediari.

Ca urmare, în ultimii 20 de ani, standardele ICAO și practicile recomandate au fost implementate în industria națională, țara a trecut prin experiența de lucru cu JAR-urile, ultimii cinci ani s-a lucrat intens la transpunerea legislației europene din dom aviației civile în cadrul normativ național, companiile aeriene naționale operează aeronave moderne, infrastructura aeroportuară asigură funcționarea sigură și eficientă a aeronavelor moderne, nivelul serviciilor de navigație aeriană furnizate s-au îmbunătățit.

Toate acestea se dezvoltă în mod sistematic și sistemic împreună cu comunitatea aeronautică globală și națională – de exemplu, dacă regulile privind furnizarea controlului traficului aerian se schimbă, atunci sunt furnizate modificări relevante și la timp în standardele referitoare la aerodromuri și companii aeriene.

Anton DANICI, inspector superior aeronave fără pilot AAC

Aviația Ușoară poate fi considerată pilon al aviației. Acest afluent al aviației civile, permite publicului larg, să vadă, să simtă, să-și încerce propriile forțe și să realizeze aspirațiile de avântare spre înălțimea cerului.

Aviația Ușoară a cunoscut o dezvoltare uimitoare în ultimii ani, identificată prin apariția a unui număr impresionant de aeronave noi, dar și tehnologii aferente. O tehnologie derivată din tendințele aviației ușoare, care deja a pătruns în toate ramurile industriei mondiale dar și a mediului civil, sunt aeronavele fără pilot.

Acum câțiva ani era greu de imaginat o asemenea expansiune a așa numitor „Drone”, dar iată că astăzi oricine poate deveni „pilot” peste noapte.

În acest context, la nivel mondial, în timp real, se creează și ajustează, noi standarde pentru conturarea adecvată a unui cadru legal, orientat spre utilizatorul final dar și siguranța maximă a terțelor persoane.

Serviciul Aviație Ușoară și Ultra-Ușoară din ziua înființării sale este în pas cu cele mai inovative tendințe ale domeniului. Astăzi gestionarea segmentului sistemelor de aeronave fără pilot ocupă un loc important în obiectivele serviciului.

Cetățenii pot fi siguri că și în Republica Moldova vor fi implementate cele mai înalte standarde ale domeniului aeronavelor fără pilot, elaborate de ICAO, EASA, JARUS, ISO etc.

Vasile ȘARAMET, Șef Direcția Reglementări AAC

Trebuie să încep prin a spune că transportul aerian este considerat cel mai sigur mijloc de transport. Acest fapt se datorează, în special, aplicării univoce a standardelor de siguranță și securitate de către toți cei implicați în acest proces atât la nivel național cât și internațional.

Aplicarea unor standarde uniforme în domeniul aviației civile a devenit posibilă o dată cu semnarea la 7 decembrie 1944, la Chicago a Convenției privind aviația civilă internațională (în continuare Convenția de la Chicago), un tratat care poate fi numit Constituția aviației civile internaționale, la care Republica Moldova a aderat imediat ce și-a căpătat independența.

Convenția de la Chicago prevede că fiecare stat contractant se obligă să colaboreze în scopul atingerii celui mai ridicat grad de uniformitate în regulamente, norme, proceduri și metode de organizare privind aeronavele, personalul, căile aeriene și serviciile auxiliare, în toate domeniile în care o atare uniformitate va înlesni și ameliora navigația aeriană.

În acest sens, dacă e să facem o scurtă retrospectivă a cadrului normativ național în domeniul aviației civile, atunci trebuie să menționăm că odată cu aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Chicago a fost inițiat și procesul de construcție a unui cadru normativ viabil în domeniul aviației civile care s-a soldat cu adoptarea Legii aviației civile, aplicată până la 23 martie 2019, urmat de actualul Cod aerian al Republicii Moldova, act care corespunde tendințelor actuale în acest domeniu.

O altă etapă importantă în evoluția cadrului normativ din domeniului aviației civile a constituit-o semnarea la 25 iunie 2012, la Bruxelles, a Acordului privind Spațiul Aerian Comun între Republica Moldova, Uniunea Europeană și statele sale membre, care a fost semnat acum 8 ani și a devenit aplicabil pe deplin din august 2020. Până atunci, conform dispozițiilor tranzitorii, Republica Moldova a beneficiat efectiv de majoritatea privilegiilor acestui Acord.

Astfel, prin semnarea Acordului, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în cadrul normativ național acquis-ul comunitar pe domeniul aviației civile. Peste 70 de reglementări ale Uniunii Europene urmează a fi transpuse și aplicate în termen de 2 ani (pentru cele din domeniul siguranței) și respectiv 3 ani (pentru cele din domeniul securității) de la intrarea în vigoare a Acordului.

Menționăm că, în perioada 2013 – prezent, datorită eforturilor comune ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, ulterior Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și a Autorității Aeronautice Civile s-a reușit transpunerea cadrului normativ comunitar pe cele mai importante aspecte ale domeniului aviației civile cum ar fi: certificarea operatorilor aerieni, certificarea personalului aeronautic, certificarea aerodromurilor, certificarea organizațiilor de întreținere tehnică, ceea ce a dat startul unei reforme complexe în partea ce ține de certificarea agenților aeronautici. În total de la semnarea Acordului până în prezent, fiind transpuse mai mult de 30 de Reglementări ale UE în domeniu, iar aplicarea corespunzătoare a noului cadru normativ, ducând inevitabil la creșterea nivelul de siguranță și securitate, precum și asigurarea corespunderii cu cerințele europene.

Deși reglementarea acestui domeniu constituie o adevărată provocare atât pentru noi ca stat, cât și pentru întreagă comunitate internațională, ținând cont că industria din domeniul aviației civile este într-un proces continuu de dezvoltare și evoluția nu se limitează la careva granițe, prioritar rămâne a fi asigurarea siguranței pentru fiecare pasager prin implementarea și aplicarea celor mai bune practici internaționale în domeniu.

Vitalie SAVCIUC, inspector principal Serviciul Protecția Consumatorului

În ultimii ani a continuat tendința de migrare a pasagerilor de pe transportul terestru spre cel aerian. Cifrele arată o dinamică stabilă, în 2019 fiind deserviți aproape 3 milioane de pasageri pe Aeroportul Internațional Chișinău. Practica însă arată că, în mare parte, pasagerii nu îşi cunosc drepturile, iar calea pe care ei trebuie să o parcurgă pentru a-și revendica compensațiile nu este foarte rapidă. În acest context, AAC a lansat o amplă campanie de informare a pasagerilor cu genericul „Călătorește informat, revendică-ți drepturile!”. În același timp, prin informarea pasagerilor se urmărește scopul de a disciplina companiile aeriene. În 2018 Autoritatea Aeronautică Civilă a fost inclusă în lista organelor abilitate, care efectuează controlul privind respectarea prevederilor legislației cu privire la protecția consumatorilor în domeniul aviației civile, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr.105/2003 privind protecția consumatorilor. Țin să menționez că în Republica Moldova pasagerii din transportul aerian se bucură de drepturi şi compensaţii comparabile cu cei din spaţiul Uniunii Europene. Potrivit Regulamentului privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, document care transpune integral normele UE în domeniu, în unele cazuri pasagerii pot cere compensații de 600 euro și mai mult în funcție de distanța până la destinație. Pe parcursul anului 2019, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova a procesat peste 340 de petiții din partea cetățenilor pe domeniul transportului aerian și activităților conexe. Ținând cont de faptul că pasagerii nu sunt obligați să informeze Autoritatea despre finalitatea cazurilor de solicitare a compensațiilor, AAC nu deține informații complete privind numărul de pasageri care au fost despăgubiți, precum și sumele care le-au fost atribuite.

Pandemia de COVID-19 a determinat impunerea unor interdicții de călătorie la nivel național și mondial, emiterea unor avertismente sau instituirea unor restricții la frontiere. Drept urmare a acestui fapt, s-au înregistrat anulări masive ale serviciilor de călătorie, iar mulți cetățeni au fost/sunt în imposibilitatea de a călători.

Obligația agenților economici de informare a consumatorilor în termeni legali este prioritară în contextul epidemiei de COVID-19. Totodată, companiile aeriene oferă pasagerilor cel puțin trei opțiuni legale de a valorifica acești bani. Inclusiv reprogramarea biletelor de avion sau emiterea unui voucher. Totuși, în cazul în care pasagerul nu acceptă alte opțiuni, biletul avia trebuie să fie rambursat. La acest aspect, atât cadrul legal național, cât și jurisprudența UE nu acordă dreptul agenției de control de a obliga agentul aeronautic de a face rambursarea, aceasta fiind competența instanței de judecată.

Cristina Pendea