CUB constată că bugetul anului 2024 este un buget de avarie și de subzistență, cu accent sporit pe cheltuielil sociale și o creștere mediocră, sub nivelul recuperării necesare. Veniturile prevazute in bugetul anului 2024 sunt doar cu 1,3% mai mari decât în 2023, iar volumul de granturi și împrumuturi contractate au căzut semnificativ. În 2024, granturile pe care le poate atrage acest guvern vor cădea de 3 ori față de 2023, ajungând la 2,5 mlrd lei. Raportat la PIB, asistența externă de care are nevoie Republica Moldova este și mai mică. Dacă în perioada anilor 2010-2014, 2/3 din asistența externa era formată din granturi, în 2024, acest indicator va fi sub 0,7%, ori de 4 ori mai mic decât în anul 2014.
Bugetul pe anul 2024 ilustrează cu prisosință ratări majore de resurse externe pentru dezvoltarea economică a țării, însemnând mai puține proiecte investiționale și stimulente pentru competitivitate. Incapacitatea guvernului de a se împrumuta pe intern la dobânzi duble față de cele externe se transformă în costuri enorme pentru bugetul public național. CUB nu salută creșterea excesivă a cheltuielilor pentru guvernul central. Costurile aparatului de stat sunt prea mari în disonanță totală cu tendințele din economie și procesul demografic, a menționat Igor Munteanu, Președintele CUB.
”Noi pledăm pentru un stat mai econom cu banii cetățenilor, în care resursele sunt alocate strategic pentru nevoi de dezvoltare și nu sunt tocați de birocrație”.
Creșterea exorbitantă a cheltuielilor pentru aparatul de stat de 200-300% față de 2020 trebuie de oprit și de calmat. Sporirea numărului de angajați cu peste 79-82% în anumite minsitere în 2023 față de 2020 nu este corespunzătoare veniturile colectate de stat. Republica Moldova trăiește din datorii pe care autoritățile nu le pot servi la timp. Nu este clar de ce ar trebui să gestioneze Cancelaria de stat fonduri de 400 mln lei într-un fond de rezervă și intervenții, în condițiile bugetului auster or, asemenea găselnițe ascund de obicei intenții nesănătoase pentru un guvern care investește prea puțin în dezvoltarea economiei reale. Cu atât mai mult nu putem saluta crearea de agenții improvizate de tipul PATRIOT, cu bugete de lux de zeci de milioane de lei, surse de clientelism politic.
Rodica Gramma, Vicepreședintele CUB a menționat că proiectul bugetului a fost, din nou, slab consultat cu toate părțile interesate, iar drept urmare, acesta nu reflectă prioritățile reformelor din sistemul de sănătate, iar atunci când apar linii bugetare, acestea se referă la servicii lichidate recent, cum sunt pentru serviciile paliative”.
Estimările bugetului pe anul 2024 se bazează pe o rată de creștere mediocră de numai 2%, conform prognozei Ministerului Finanțelor. După o cădere abruptă de 7% în anii trecuți, recuperarea reală ar trebui să susțină o creștere de cel puțin 12% anual, care ar asigura depășirea pierderilor suferite. CUB consdieră că rata mediocră de creștere nu este supusă exclusiv contextului regional și altor cauze externe, ci în special de politici macrofinanciare rigide și contradictorii, cum este și politica de menținere a cursului de schimb (leul puternic), cu impact major asupra exportatorilor și colectării taxelor. Urmare a politicilor rigide ale BNM, agricultorii au pierdut cel puțin 1,8 mlrd lei între 2022-2023 ca urmare a politicilor inflexibile ale BNM. Dacă în al III trimestru din acest an, agricultorii au exportat produse în valoare de cca 430 mln $ (ori circa 45% din volumul tuturor exporturilor), agricultorii au pierdut cca 40 mln $, bani reali, afectați de cursul rigid al BNM.
Eduard Bulgac, Vicerpeședintel CUB, a menționat că ”proiectul de buget nu propune nici un instrument concret de dezvoltare economică, fiind decuplat de o viziune strategică”
Economia reală are nevoie de instrumente mai flexibile, coordonate de BNM și Ministerul Finanțelor, care să ajute producătorilor agricoli să se dezvolte. Constatăm existența unor rezerve uriașe în sistemul fiscal curent, legat de cel puțin 100 de facilități fiscale pe care le estimăm la cca 25 – 30 mlrd lei. Pierdem resurse uriașe prin diverse facilități fiscale care au fost transmise cu adresare nominală unor beneficiari dubioși. Dacă cel puțin 10% din facilități fiscale ar fi eliminate, bugetul de stat ar primi cel puțin 3 mlrd lei venituri suplimentare, sau cu cel puțin 50% mai multe subvenții pentru agricultură. Chemăm autoritățile la căutarea de resurse suplimentare pentru a oferi economiei reale mai multe resurse pentru dezvoltare, inclusiv la atragerea economiilor populației, a cetățenilor individuali, prin hârtii de valoare și garanții de stat. Dacă s-ar merge cu politici atractive pentru populație, atunci nici actualul deficit bugetar de 16 mlrd de lei nu ar mai fi o problemă, ci o oportunitate investițională. Din păcate, nu am găsit în proiectul bugetului pentru anul 2024 soluții noi pentru a crește capacitatea statului de a atrage resurse suplimentare. Cred că este extrem de actual să avem FOND NAȚIONAL PENTRU DEZVOLTARE, care ar atrage fondurile private de la cetățeni, oferindu-le condiții echivalente ca și băncilor private.
CUB constată cu regret că proiectul bugetului adoptat în I lectură ignoră deplin existența unor categorii largi de veterani ai războiului de pe Nistru, cărora statul le datorează susținere financiară și politici de reintegrare. În numele veteranilor care-au apărat independența Republicii Moldova în războiul moldo-rus din 1992, Ghenadii Talmațchi a chemat guvernarea ”să restabilească îndemnizațiile corespunzătoare statutului acestei categorii, prevăzând în bugetul de stat pentru anul 2024 resursele necesare și așteptate de vetereani”. În opinia CUB, un Departament al Veteranilor ar fi un instrument mult mai eficient și mai credibil în procesul de consolidare a rezilienței naționale în Republica Moldova decât improvizațiile de tipul proiectului Patriot, cu adresă strict clientelară membrilor loiali ai guvernării.
