În contextul comunicatului de presă distribuit la data de 29 august de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu referire la oferirea compensațiilor și  ajutorului umanitar exetern fermierilor afectați de consecințele calamitărilor naturale, preluat de unele surse mass-media, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) vine cu clarificări privind recomandarea de audit, la care se face referire în comunicatul MAIA.

În Raportul auditului conformității privind acordarea compensațiilor și ajutorului umanitar agricultorilor afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020, aprobat prin Hotărârea nr.64 din 22 decembrie 2022, Curtea de Conturi a înaintat Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare recomandarea „la elaborarea reglementărilor noi, să includă în componența dosarelor actele ce certifică proprietatea sau folosința terenurilor agricole, în vederea … excluderii riscului de acordare dublă a subvențiilor/compensațiilor, inclusiv proprietarilor și gestionarilor terenurilor agricole”.

Această recomandare derivă din constatarea privind imperfecțiunea cadrului normativ, care nu prevedea cerința de prezentare a actelor confirmative privind deținerea în proprietate sau folosință a terenurilor la solicitarea privind acordarea compensațiilor. Prezentarea actelor confirmative ar permite verificarea faptului dacă terenul respectiv este deținut în proprietate sau este utilizat de terți sub diferite forme (comodat/arendă). Situația constatată poate crea condiții pentru apariția riscurilor de achitare dublă din bugetul de stat a compensațiilor pentru aceleași suprafețe în aceleași scopuri, cererile de acordare a ajutorului financiar fiind înaintate şi de proprietar, şi de utilizatorul real al acestora.

Menționăm că inițial, conform pct. 6 din HG nr. 582/2020, una dintre condiții pentru a beneficia de ajutorul respectiv era ca producătorul agricol „să dețină în proprietate sau folosință terenurile”, ceea ce putea fi confirmat prin actele ce certifică dreptul de proprietate sau folosință. Ulterior,  aceste condiții au fost substituite cu următoarele criterii: „să dețină sau să prelucreze în fapt terenurile agricole care au fost afectate de calamitățile naturale prevăzute în prezentul Regulament”, fiind materializat riscul identificat în cadrul auditului.

Curtea de Conturi menționează în mod special că recomandările de audit țintesc atingerea obiectivului final –  evitarea situațiilor de risc de plată dublă a compensațiilor, iar identificarea instrumentelor și acțiunilor prin care recomandarea de audit urmează a fi implementată ține de competența exclusivă a entității auditate, în cazul dat – a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.