Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat Strategia de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al RM în cadrul unei mese rotunde la care au fost invitate autoritățile publice competente, activiști, parteneri de dezvoltare, transmite CURENTUL.

Analiza Strategiei a fost prezentată de către directorul CRJM, Vladislav Gribincea, care a menționat că scopul analizei este de prezenta detaliat și consolidat informațiile despre ce s-a întâmplat în sistemul bancar și cum s-au desfășurat investigațiile.

„Frauda bancară s-a finalizat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După 4 ani, autoritățile încă nu ne pot spune câți bani au dispărut din sistemul bancar. Procurorii susțin că suma aceasta nu poate fi mai mică de 13,3 mlrd. de lei, aproape 80 mln. dolari. Pretinșii beneficiari ai fraudei sunt grupul Gacikevici, Filat, Platon, Șor și necunoscut. Etapa la care se află investigațiile: 19% sunt neinvestigate, 7% – incerte, investigații spre finalizare – 28%, examinate – 10%.

Strategia a fost publicată la 13 iunie, iar până acum nici o investigație nu a fost transmisă în judecată. Mai mult de jumătate din sume nu au ajuns în baza judiciară. Astfel, 78% din dosare care au fost transmise în judecată sunt ale lui Șor, 13% ale lui Platon, 7% ale lui Filat și 2% ale grupului Gacikevici.

Sume pretinse ar fi încasate prin Hotărâri judecătorești – total 4,1 mlrd.

Principalele constatări în urma analizei Strategiei:

Autoritățile pot spune cu exactitate care a fost suma sustrasă din sistemul bancar. Cel puțin 20% din sumele sustrase nu sunt investigate. Cel puțin 6,5 mln. lei au dispărut când cele trei bănci devalizate erau direct sau indirect controlate de Ilan Șor. Procurorii raportează drept identificate sume fraudate cu mult mai mari decât cele identificate cu adevărat. Strategia conține prevederi confuze privind sechestrele aplicate pentru recuperarea bunurilor. Strategia nu menționează un lucru – că nici un leu din banii sustrași nu a fost restituit”, a menționat Vladislav Gribincea.

În concluzie, Strategia este mai degrabă un instrument de comunicare. Imediat ce a fost publicată s-a folosit pe larg în advocacy. Potrivit autorului analizei, astfel de strategii nu se fac publice, mai ales că nu s-au aplicat sechestrele.

Constatările CRJM nu sunt îmbucurătoare, iar potrivit organizațiilor internaționale astfel de fraude sunt destul de dificil de identificat.

Cristina Parfeni