„PSRM a pledat mereu pentru dizolvarea acestui Parlament și organizarea alegerilor anticipate, pentru a scăpa Legislativul de ultimele elemente ale regimului oligarhic. Cu toate acestea, toate procedurile trebuie să fie perfect legale, iar încercările de a trișa norma Constituțională, la care încearcă să recurgă președintele țării și deputații ei din PAS, doar duce la discreditarea și mai mare a instituțiilor statului”. Aceste declarații au fost făcute de liderul socialiștilor în Parlament, Corneliu Furculiță, informează CURENTUL.

Parlamentul a spus că ei au propus și discuții cu grupurile parlamentare pentru a identifica o foaie de parcurs, pentru provocarea alegerilor anticipate. „Din păcate, în loc de consultări pentru a identifica soluții legale, unii încearcă să recurgă la șmecherii. Voi prezenta mai jos o viziune a pașilor juridici, care duc la dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate”, a adăugat politicianul.

Socialistul a menționat că, sancțiunea constituțională aplicabilă Parlamentului, dizolvarea, este prevăzută de sistemele constituționale în multe state ale lumii. De regulă, dizolvarea Parlamentului se admite, conform procedurilor prevăzute de Constituție sau legi, în situațiile când organul legislativ și reprezentativ suprem nu-și mai poate exercita funcțiile și astfel nu mai poate exprima opinia alegătorilor. Din aceste considerente, în legătură cu disfuncția survenită, alegătorilor li se acordă posibilitatea de a-și exprima voința în cadrul alegerilor anticipate. În Republica Moldova – dizolvarea Parlamentului este reglementată expres de Constituția Republicii Moldova, și mai exact la art. 85, care prevede două temeiuri exhaustive – imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Totodată, scopul art. 85 din Constituție este unul de stabilitate și nu de a crea premise pentru alegeri anticipate, – dizolvarea fiind o sancțiune și nu o alternativă la care se poate parcurge din propria discreție. Astfel, prin dizolvarea Parlamentului și desfășurarea alegerilor, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluționa pe cale constituțională conflictul dintre autorități. Prin urmare, autodizolvarea Parlamentului este imposibilă, or, nu este prevăzută de legea supremă.

Corneliu Furculiță, în context, a mai spus: „În ceea ce privește sesizarea depusă de unii deputați, – în exercitarea jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională, interpretează Constituția (art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituție). Astfel, pentru a fi admisă o sesizare privind interpretarea Constituției, această normă, în mod logic și firesc, urmează să fie inserată în textul legii supreme, fie expres, fie, cel puțin, ca și concept. Însă, în Constituție, pentru situația de facto creată, – nu există astfel de prevedere nici la nivel conceptual.

Mai mult, astfel de procedură ca dizolvarea Parlamentului la inițiativa parlamentarilor, – pentru a fi aplicabilă, urmează să fie strict și clar reglementată, or, provoacă mai multe întrebări de procedură, cea mai evidentă este numărul voturilor care urmează să întrunească un asemenea act, iar analogia pentru astfel de întrebări sensibile este inadmisibilă. Respectiv, în lipsa reglementării exprese ale procedurii de autodizolvare a Parlamentului, astfel de procedură este inadmisibilă, fiind grav depășit textul și spiritul Constituției Republicii Moldova.

La fel, soluția oferită de Hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 10 noiembrie 1997, privind depunerea mandatului de către fiecare deputat și supleanți, este una desuetă în contextul actualului Parlament ales prin sistemul mixt, unde jumătate din deputați sunt aleși în circumscripții uninominale”.

„Drept concluzie, reiterăm, că așa numita „autodizolvare” a Parlamentului constituie o încălcare a normei constituționale și va fi tratată de către noi corespunzător”, a conchis deputatul.

Cristina Gurez