Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Constantin Gaindric a răspuns la câteva întrebări ale reporterului CURENTUL legate de preconizata reformă a AŞM.
C: În urma aprobării modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare, Academia de Științe a Moldovei, urmează a fi reformată. Academie de Științe urmează să rămână fără Grădina Botanică, Liceu și Universitate, dar și institutele de cercetare. Cum percepeți și estimați schimbările care se vor produce în sistemul de cercetare?
C.G.: Este greu să ne afirmăm despre asta pentru că nu au spus concret ce doresc de fapt să facă, argumentări practic nu am. Dar pot să vorbesc despre unele lucruri. Așa o experiență a fost pe timpul când Ceaușescu se afla la putere, același lucru se face și acum. Ministerul acesta sau mai bine spus mega-ministerul Culturii, Educației și Cercetării are o mie și una de probleme. Practic trăim într-un permanent deficit – grădinițe se închid, școli se închid, din lipsă de fonduri. Cei care se ocupă de asta, în primul rând trebuie să se gândească la ce e mai strident. Noi avem potențial, care pe parcursul ultimilor 20 de ani s-a redus, dar totuși el este. Noi încă avem relații cu Estul şi cu Vestul. Avem proiecte comune cu Franța, cu Germania, prin care mai avem posibilitatea să ne întâlnim cu colegii. Pe baza acestor granturi noi încă ne mai menținem.
C: În urma schimbărilor care se vor produce, cum vedeți viitorul Academiei de Științe? Care va fi impactul cercetării pentru dezvoltarea socio-culturală, educațională și economică a țării, dar și soarta oamenilor de știință de la noi din țară?
C.G.: Ceea ce va fi mai departe, eu nu știu. Statul nostru este sărac, se închid grădinițe, școli, universități etc. Ce va rămânea? Totuși, eu cred că nu o să mai avem nimic, avem, așa să spunem, o perspectivă că degrabă noi nu vom avea știință, dar trebuie de luat în calcul că societatea pe zi ce trece devine tot mai sofisticată, în special tehnologiile. Pentru a însuși aceste tehnologii noi este nevoie de oameni deștepți. Uitați-vă ce se întâmplă cu colegii noștri de la alte universități! Nu sunt mai răi decât noi, la capacități sau la altceva, dar acolo sunt alte condiții. Ai noștri au foarte multe ore și nu au timp de știință.
C: Care ar fi o variantă de mijloc (compromis) pentru această reformă? Păstrarea Grădinii Botanice la Academie? A Liceului și Universității? A institutelor de cercetare fundamentală?
C.G.: Eu cred că e o prostie mare ce se face, chiar aș zice că este crimă. Uitați-vă pe site-ul Academiei de Științe – Președintele Academiei Române a scris despre lucrurile astea. Eu chiar nu înțeleg cum s-a făcut, de ce nu au consultat societatea, specialiștii, de ce nu sunt argumente, pentru că eu nu le-am văzut. Când se ia orice decizie, care nu ar fi, are și plusuri și minusuri, dar aceasta este o hotărâte care numaidecât va duce la dispariția științei din Republica Moldova. Nu o să treacă mai mult de 5 sau 7 ani și eu prezic că nu o vom mai avea.
Institutele de cercetări trebuie sa rămână în cadrul Academiei, fiindcă în cadrul aici coordonează unele cu altele. Acum sunt multe proiecte și naționale, și internaționale la care participă câteva din institutele acestea. Momentul cheie este că trebuie să fie o masă critică de cercetători, lumea uită de asta. Deciziile acestea sunt foarte importante.
La început credeam că este o greșeală, dar acum văd că acesta e o crimă.
Anastasia Borta