De titlul „Cel mai bun pădurar” al anului 2018 s-a învrednicit reprezentantul întreprinderii silvo-cinegetice Strășeni – Veaceslav Struț. În rezultatul participării la ce-a de-a XX-ea ediție a concursului profesional pe locul, II s-au clasat reprezentanții întreprinderilor silvice Hîncești-Silva și Călărași, iar pe locul III reprezentantul direcției silvice Prahova, transmite CURENTUL.
Totodată au fost acordate mențiuni, pentru: „Cel mai tănăr pădurar” –Andriuță Cornel, ÎS Sil-Răzeni; „Pentru serviciul îndelungat şi activitate impecabilă” – pădurarul Svistun Valeriu, RN „Pădurea Domnească”; „Dinastii de Silvicultori” – păduraul Baraghin Gheorghe, ÎS Comrat. Finaliștilor concursului le-au fost acordate diplome, medalii, premii bănești, seturi de cărți.
La concurs au fost prezenți repezentanți ai Parlamentului, conducerea Agenției „Moldsilva”, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Sindsilva”, reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Prezent la eveniment, inginerul-șef silvic al Agenției ”Moldsilva”, Nicolae Munteanu, a susținut și apreciat interesul manifestat de către pădurari, în a participa cu atît de mare interes la aceasta competiție profesională. An de an, titlul obținut devine o onoare pentru cîștigător, deoarece conturează și mai mult responsabilitatea de a fi cel mai bun pădurar.
Amintim că toți concurenții au fost supuși mai multor încercări, dintre care: proba scrisă test, studiu de caz (contravenții silvice); determinarea speciilor de arbori şi arbuşti forestieri după seminţe, frunze, puieți; așezarea lemnului de foc în stive, cubarea lemnului stivuit; determinarea speciilor de vînat după urme – recunoașterea cîntecului sau a altor sunete produse de către păsări (varianta audio) determinarea speciilor de arbori și arbuști forestieri după lemn și coajă.
Menționăm că, concursul „Cel mai bun pădurar” ediția a XX-ea a fost organizată de Întreprinderea silvica Silva-Sud, Cahul și s-a desfășurat în localitatea Albota de Sus, raionul Taraclia și a întrunit 27 de participanți din Republica Moldova și România.
Cristina Parfeni