Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 8 decembrie curent, a examinat în cadrul ședinței online, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare ale Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) încheiate la 31 decembrie 2020 și Raportul auditului conformității finanțării proiectelor de cercetare și inovare pentru anul 2020, transmite CURENTUL.

Misiunea de audit financiar a avut drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare ale ANCD prezintă o imagine reală și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul lor, nu conțin denaturări semnificative. Auditul conformității a evaluat conformitatea finanțării proiectelor de cercetare și inovare cu prevederile cadrului normativ, fiind orientat pe analiza procedurilor, regulilor interne aferente fiecărei etape de realizare a proiectelor de cercetare și inovare.

ANCD este autoritatea administrativă centrală din subordinea Guvernului, care implementează politica statului în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate, și anume a promovării și finanțării cercetării, inovării și dezvoltării.

Patrimoniul gestionat de ANCD la situația din 31.12.2020 a constituit 6,89 mil. lei sau cu 3,15 mil. lei mai mult comparativ cu situația din 31.12.2019.

Cheltuielile efective ale ANCD pentru anul 2020 au constituit 97,22 mil. lei, sau cu 74,83 mil.lei mai mult față de anul precedent datorită finanțării cercetărilor științifice a instituțiilor la autogestiune .

Auditul rapoartelor financiare a finalizat cu emiterea opiniei contrare, fiind determinată de deficiențele constate la nivelul rapoartelor financiare, precum: afectarea bilanțului contabil cu 100,3 mil. lei, și cheltuielilor cu 89,5 mil. lei, datorită necapitalizării cheltuielilor suportate de ANCD la efectuarea cercetărilor științifice de către instituțiile la autogestiune ca active nemateriale în curs de execuție cu 99,1 mil. lei etc.

Problemele identificate au fost cauzate de lacunele unui control intern managerial, în special a managementului contabil.

Pe parcursul anului 2020 în cadrul ANCD din 34 de unități de personal aprobate au fost vacante 13 unități sau 38%, dintre care 6,5 unități au fost cumulate fiind acordate suplimente pentru cumulare în sumă de 420,94 mii lei, în lipsa tabelării orelor cumulate. Totodată 11 angajați ai ANCD au fost salarizați cu circa 1,3 mil. lei din contul proiectelor finanțate din surse externe, dintre care 4 persoane cumulau deja funcții, iar 4 persoane erau angajate în mai multe proiecte. Plățile salariale urmau a fi calculate, reieșind din orele de lucru efectiv lucrate în cadrul proiectelor europene. Astfel tabelele de pontaj, aferente proiectelor poartă un caracter formal și nu permite auditului de a stabili când au fost exercitate activitățile salarizate (în timpul sau peste programul orelor de lucru).

Aplicarea insuficientă a controlului intern managerial a dus și la neasigurarea de către ANCD a înregistrării conforme a proprietății publice. Astfel, deși ANCD a preluat gestiunea clădirii din s. Crihana Veche, r. Cahul, cu o valoare de 733,8 mii lei, cu un teren aferent de 0,38 ha, drepturile de proprietate/folosință asupra acestor bunurile nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile după ANCD. Clădirea respectivă actualmente este într-o stare deplorabilă, cu o degradare fizică avansată, deși ANCD a suportat cheltuieli pentru paza acesteia în valoare de 107 mii lei.

Autoritățile responsabile de organizarea gestionării eficiente și transparente a fondurilor publice manifestă o atitudine iresponsabilă față de funcționalitatea sistemului de cercetare și inovare, administrarea procesului de finanțare a proiectelor se efectuează cu abateri de la cerințele normative, iar gestiunea fondurilor publice este defectuoasă.

La determinarea tematicilor de cercetare, propuse spre finanțare ANCD, Instituțiile de Cercetare și Inovare n-au elaborat proceduri de selectare a acestor tematici, n-au examinat impactul și beneficiarii precedentelor proiecte de cercetare cu tematică apropiată, n-au solicitat propuneri de tematici de la autoritățile și instituțiile publice ce activează în domeniile cercetate, precum și n-au stabilit criterii de prioritizare a tematicilor de cercetare identificate.

ANCD a refuzat să prezinte echipei de audit toate informațiile privind organizarea expertizei, iar lipsa informației privind modul de evaluare a proiectelor nu a permis auditului să verifice competența, lipsa conflictelor de interese, integritatea experților selectați și dacă experților li s-au explicat responsabilitățile pe care le au în cadrul procedurii de evaluare, deci auditul a fost limitat în acumularea probelor de audit referitor la cauzele apariției acestor discrepanțe.

Contractele de finanțare încheiate pe parcursul anului 2020, între ANCD și Instituțiile de Cercetare și Inovare, deși întrunesc cerințele cadrului normativ, nu reglementează expres obligațiile și drepturile tuturor părților implicate în procesul de cercetare, respectiv în gestionarea riscului posibililor conflicte de interese și scurgeri de informații.

Auditul a stabilit prezența unor posibile conflicte de interese în cadrul Institutului de Cardiologie unde activează angajați cu grad I de rudenie: tatăl în calitate de conducător al proiectului de cercetare și concomitent având funcție de conducere în instituție pe domeniul științei, iar fiul membru al echipei de cercetare și administratorul agentului economic prestator de servicii în cadrul proiectului de cercetare. Auditul menționează că alți 5 cercetători științifici din cadrul proiectului de cercetare nominalizat, au activat în anul 2020 concomitent și în cadrul agentului economic indicat. Această situație reprezintă o posibilă scurgere de informație confidențială (secret comercial) pentru care Institutul de Cardiologie nu are implementate reglementări specifice. Situația poate duce la prejudicierea intereselor patrimoniale ale statului privind utilizarea diferitor know-how-uri, create în cadrul desfășurării cercetărilor științifice finanțate de stat, brevetele asupra cărora pot fi înregistrate de către companiile comerciale respective.

Un alt exemplu privind lipsa proceduri de gestionare a conflictelor de interese a fost constatat la emiterea de către Academia de Științe a Moldovei a avizelor asupra rapoartelor anuale ale proiectelor de cercetare.

Politica de contabilitate a ANCD și Instituțiilor de cercetare și inovare nu include proceduri clare de contabilizare a rezultatelor cercetărilor științifice, fapt ce a contribuit la utilizarea mijloacelor financiare pentru finanțarea unor cheltuieli neeligibile în sumă totală de 8,91 mil. lei și, respectiv, la raportarea neconformă a cheltuielilor aferente desfășurării proiectelor de cercetare.

ANCD și instituțiile bugetare din subordinea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Sănătății, contrar prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.216/2015, nu au capitalizat (ca active nemateriale sau ca active nemateriale în curs de execuție) cheltuielile aferente cercetărilor în valoare de 226,3 mil.lei, și anume: ANCD – 89,5 mil.lei, 21 instituții de cercetare din subordinea Ministerului Educației și Cercetării, – 113,7 mil.lei, 5 instituții din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare – 20,39 mil.lei și instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății – 2,71 mil.lei.

În context menționăm că contabilizarea conformă a cheltuielilor aferente cercetărilor științifice, mai exact capitalizarea lor ca active nemateriale în curs de execuție reprezintă o metodă simplă și eficientă de urmărire a impactului cercetărilor și de eficientizare a utilizării banului public.

Misiunea de audit atestă că, în anul 2020, finanțarea proiectelor de cercetare și inovare s-a efectuat de către ANCD în baza unor metode, tehnici, instrumente și acțiuni care nu întrunesc în deplină măsură și în mod exhaustiv rigorile unui management bazat pe reguli și proceduri clare, coerente, predictibile și transparente. Prin urmare, abaterile și iregularitățile identificate în cadrul auditului public extern în mare măsură denotă un cumul de carențe și disfuncționalități în activitatea autorității nominalizate.