Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii încheiate la 31 decembrie 2024.

Ministerul Culturii este organul central de specialitate al administrației publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul culturii, patrimoniului național, turismului și mass-media.

În anul 2024, Ministerul a gestionat mijloace financiare în sumă totală de 758,3 milioane lei, iar volumul cheltuielilor executate a constituit 677,7 milioane lei. Totodată, Ministerul a administrat un patrimoniu cu valoarea totală de circa 2,8 miliarde lei.

Auditul public extern a identificat un șir de neconformități semnificative, care au stat la baza exprimării opiniei contrare asupra rapoartelor financiare.

Astfel, contrar cerințelor privind recunoașterea bunurilor din categoria activelor moștenirii culturale, Ministerul nu a înregistrat în evidența contabilă valoarea lucrărilor de reconstrucție și restaurare aferente a două Complexe Monastice în sumă totală de cel puțin 184,9 milioane lei. Această omisiune a generat subevaluarea grupei de conturi „Activele moștenirii culturale”, contului „Alte venituri și finanțări” și contului „Rezultatul financiar”.

Totodată, Ministerul a recunoscut cinci clădiri ocrotite de stat, cu o valoare de 30,1 milioane lei, la grupa de conturi „Clădiri”, iar alte 16 bunuri cu valoare culturală, în valoare de 0,1 milioane lei, au fost înregistrate la grupa de conturi 318 „Alte mijloace fixe”. În consecință, s-a constatat o supraevaluare a clădirilor și altor mijloace fixe cu 30,2 milioane lei, respectiv o subevaluare corespunzătoare a activelor moștenirii culturale.

Mai mult decât atât, se estimează că subevaluarea grupei de conturi „Activele moștenirii culturale” este, în realitate, mai mare, deoarece ministerul:

• nu a înregistrat în evidența contabilă edificiile de cult cu statut de monumente ocrotite de stat, enumerate în Anexa la Hotărârea Guvernului nr.740/2002 cu privire la edificiile şi locașurile de cult;
• nu a evaluat și contabilizat 5 bunuri imobile cu suprafața totală de 332,9 m2, care reprezintă monumente de arhitectură conform Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;
• nu a stabilit în conformitate cu Metodologia cu privire la evaluarea bunurilor culturale mobile valoarea justă a 1145,7 mii de bunuri culturale mobile, astfel din 1155,5 mii bunuri culturale inventariate, doar 9,8 mii (sau 0,58% din total) au fost evaluate la valoarea de 1.030,9 milioane lei. Se anticipează ca valoarea necontabilizată a bunurilor culturale mobile să fie una semnificativă.

Auditul a constatat nerespectarea de către Ministerul Culturii a cerințelor cadrului de raportare financiară privind evidența aportului în capitalul social al întreprinderilor fondate, precum și a investițiilor realizate în entitățile care gestionează bunuri din patrimoniul public.

În acest context, auditorii nu au putut obține probe suficiente și adecvate pentru a confirma valoarea soldului grupei de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”. Mai mult, există indici că suma raportată de 635,1 milioane lei să fie subevaluată semnificativ, din următoarele considerente:

• contrar cerințelor de contabilizare a acțiunilor și altor forme de participare în capital în interiorul țării, ministerul nu a recunoscut în evidența contabilă aportul în capitalul social al 7 întreprinderi de stat inactive în valoare de 1,4 milioane lei, al căror fondator este conform înscrisurilor din Registrul unităților de drept;
• ministerul nu a ținut cont de prevederile cadrului normativ şi nu a reflectat integral valoarea altor forme de participare în capital în interiorul țării şi a bunurilor transmise în gestiune economică, nefiind efectuată inventarierea în scopul identificării bunurilor proprietate publică deținute de IP la autogestiune. Astfel, deși Ministerul a contabilizat la contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării” suma de 635,1 milioane lei, datele din evidența contabilă a IP la autogestiune arată că acestea administrează clădiri, terenuri, construcții speciale și construcții în curs de execuție în valoare totală de 1.208,1 milioane lei.

De asemenea, au mai fost identificate: 3 terenuri cu suprafața totală de 0,55 ha în valoare de 1,3 milioane lei și 6 clădiri cu suprafața totală de 1247,6 m2  în valoare de minim 0,8 milioane lei necontabilizate de IP la autogestiune.

Astfel, valoarea bunurilor domeniul public gestionate de IP la autogestiune constituie 1.210,2 milioane lei. Totodată, Ministerul Culturii, nu deține lista nominală a bunurilor transmise în gestiune economică, iar situația este incertă, dacă toate investițiile realizate în anii precedenți în obiectivele domeniului public gestionate de IP la autogestiune au fost capitalizate de ambele părți.

• ministerul a alocat IP la autogestiune, mijloace financiare pentru montarea spectacolelor noi, cu cerința că finanțarea primită de IP la autogestiune să fie înregistrată la contul „Patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate”. Respectiv, Ministerul a înregistrat operațiunea economică de finanțare a teatrelor ca majorare a soldului contului „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”.

De menționat că, suma totală aferentă creării spectacolelor include și plățile pentru onorariile sau salariile achitate personalului, care fac parte din cheltuieli curente sunt trecute la cheltuielile perioadei, în evidența contabilă fiind ținute doar bunurile materiale, contabilizate ca obiecte de mică valoare şi scurtă durată sau ca alte mijloace fixe, create/procurate pentru realizarea spectacolelor.

În rezultat, această abordare neuniformă a determinat discrepanțe între înregistrările Ministerului și cele ale IP la autogestiune privind suma de 5,7 milioane lei. Ministerul a reflectat aceste sume ca investiții capitale la contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, în timp ce instituțiile publice la autogestiune le-au înregistrat drept cheltuieli curente.

Ministerul nu a respectat cerințele privind regulile de evaluare și contabilizare a clădirilor şi terenurilor deținute de minister, astfel:

• nu au fost evaluate și contabilizate 75 de clădiri cu suprafața 11.558 m2. Nereflectarea acestora în evidența contabilă a condus la subevaluarea grupei de conturi „Clădiri”, iar valoarea subevaluării este estimată ca fiind semnificativă;
• nu au fost contabilizate două loturi de teren cu valoarea cadastrală de 2,6 milioane lei şi suprafața de 0,35 ha, precum și valoarea de recunoaștere de 137,9 milioane lei a terenurilor aferente a două Complexe Monastice, cu o suprafață totală de 57,5 ha. În consecință, au fost subevaluate grupa de conturi „Terenuri”, contul „Alte venituri și finanțări”, precum și clasa „Rezultate financiare”, cu cel puţin 140,5 milioane lei.

Totodată, a fost constatată subevaluarea valorii activelor înregistrate la grupa de conturi „Alte mijloace fixe”, ca urmare a nereflectării în evidența contabilă a valorii totale a patrimoniului național din domeniul cinematografiei. În prezent, Ministerul a înregistrat în contul „Alte mijloace fixe” doar suma de 9 milioane lei, corespunzătoare unui număr de 53 de filme din filmoteca națională, deși în Republica Moldova există o colecție de peste 5.000 de astfel de filme.

În prezent, filmele care fac parte din patrimoniul național public sunt depozitate în mai multe instituții ale statului: S.A. „Moldova-Film”, S.A. „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”.

Totodată, pentru a cunoaște situația reală în domeniul producției cinematografice, urmează a fi întreprinse măsuri pentru întocmirea documentelor justificative (actelor de primire-predare) privind transmiterea de către minister către gestionari a celor 5.000 filme, cu stabilirea valorii pentru fiecare din acestea, precum și crearea unui Registru unic al filmelor, în care să fie incluse cel puțin anul producerii, valoarea estimată, gestionarul şi locul de depozitare. Se anticipează ca valoarea filmelor incluse în patrimoniul național în domeniul cinematografiei, să aibă o valoare mare, iar subevaluarea valorilor din bilanț să fie una semnificativă.

Se constată lipsa unor prevederi normative și criterii clare privind finanțarea organizațiilor teatral-concertistice. Începând cu 1 ianuarie 2019, odată cu schimbarea formei organizatorico-juridice a teatrelor din întreprinderi de stat în instituții publice la autogestiune, au fost abrogate principiile de subvenționare prevăzute la art. 17 din Legea nr. 1421/2002. În aceste condiții, finanțarea acestor instituții se realizează, din 2019 până în prezent, în absența unui cadru normativ complet, întrucât Ministerul Culturii nu a finalizat elaborarea și promovarea unei Hotărâri de Guvern în acest sens.

În anul 2024, sprijinul financiar acordat de stat organizațiilor teatral-concertistice a fost de 303,2 milioane lei, ceea ce reprezintă 44,7% din cheltuielile totale ale bugetului Ministerului Culturii.

Curtea de Conturi a constat că sistemul de control intern managerial al Ministerului Culturii nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a riscurilor aferente proceselor financiar-contabile, ceea ce a afectat plenitudinea și veridicitatea situațiilor financiare consolidate. Totodată, nivelul redus de implementare a recomandărilor anterioare (doar 20,8%) confirmă persistența neconformităților. În acest context, probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru a concluziona că rapoartele financiare nu oferă o imagine corectă și fidelă conform cadrului de raportare aplicabil.