Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul auditului privind performanța activității întreprinderilor de stat fondator al cărora în anii 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei”, transmite CURENTUL.

Misiunea de audit și-a propus ca obiectiv să răspundă cu prioritate la următoarea întrebare generală: Factorii de decizie ai Întreprinderilor de stat al căror fondator în perioada 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei”, prin activitățile desfășurate au asigurat prestarea serviciilor potrivit specificului activităților statutare în mod performant?

În perioada 2015-2018, Agenția „Apele Moldovei” a fost fondator a 17 întreprinderi de stat, care pe parcursul celor 4 ani au fost supuse diferitor procese de schimbare a formei organizatorico-juridice. Întreprinderile de stat au diverse profiluri de activitate, precum irigare, desecare, exploatarea și întreținerea digurilor, gestionarea lacurilor și a barajelor etc.

Astfel, pentru trei din acestea le-a fost inițiată procedura de insolvabilitate, iar o întreprindere a fost privatizată. Totodată, se remarcă faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 806 din 01.08.2018, întreprinderilor de stat, aflate în custodia Agenției „Apele Moldovei”, în contextul reformei de reorganizare a administrației publice centrale, le-a fost schimbat fondatorul, acesta devenind Agenția Proprietății Publice.

În contextul auditului desfășurat, ținând cont de diversitatea și complexitatea activităților desfășurate, au fost auditate 12 Întreprinderi de stat a căror activitate reprezintă tangențe comparabile pentru a putea efectua comparațiile și a deduce concluziile de audit corespunzătoare.

În vederea diminuării efectelor secetelor și a inundațiilor, dar și pentru a spori activitatea economico-socială a țării, în 2011, prin Hotărârea Guvernului nr. 751 din 05.10.2011 a fost aprobat Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor și a hidroameliorației în Republica Moldova pentru anii 2011-2020.

În urma examinării rezultatelor implementării Programului menționat, Curtea de Conturi a constatat că:

activitățile au fost realizate doar pe anumite segmente;
lipsa acțiunilor din partea factorilor responsabili au condiționat degradarea substanțială a sistemelor centralizate de irigare și a celor de desecare;
activitatea insuficientă de consolidare a infrastructurii critice gestionate de către Întreprinderile de stat (diguri și baraje), adeverită prin lipsa unui echipament și utilaj corespunzător sau utilizarea echipamentului uzat și lipsit de randament;
numărul limitat de resurse umane, direcționate spre reparația și întreținerea digurilor și barajelor, a determinat degradarea elementelor de protejare a teritoriilor contra apelor mari din râuri și râulețe, riscurile de depășire a nivelului de deversare fiind mari (drept exemplu se prezintă riscul de inundare a localităților din raionul Ștefan Vodă, situate în avalul râului Nistru, dar și rupturile de lacuri și iazuri de pe cursul râului Răut din luna mai 2019).
Performanța activității întreprinderilor de stat poate fi asigurată doar prin activitatea consolidată a responsabililor, care potrivit cadrului normativ sunt: Fondatorul, Consiliul de Administrație și Administratorul întreprinderii.

Consiliile de Administrație ale întreprinderilor de stat nu au desfășurat activitățile de monitorizare și coordonare a administrării patrimoniului întreprinderilor în vederea soluționării deficiențelor de activitate și identificării soluțiilor de îmbunătățire a performanțelor acestora.

Unii administratori ai întreprinderilor au făcut uz de prevederile contractuale și ale cadrului normativ și nu au contribuit la desfășurarea și dezvoltarea activității întreprinderilor de stat, prin elaborarea planurilor de dezvoltare, sau de identificare a unor surse suplimentare de resurse financiare, dar au beneficiat de remunerare necorelată cu performanțele întreprinderilor, din contul subvențiilor primite din bugetul de stat.

În perioada evaluată capitalul uman al întreprinderilor de stat denotă o fluctuație masivă, dar și o scădere considerabilă a numărului unităților de personal înregistrat la finele anului 2018, care s-a diminuat în comparație cu situația prezentată la finele anului 2015 cu cca 33%, sau de la 988 de angajați la 656 de persoane. Diminuarea numărului angajaților a avut loc ca urmare a condițiilor de optimizare a cheltuielilor, având în vedere micșorarea capacităților funcționale ale întreprinderilor de stat, neprestarea serviciilor de irigare, și chiar nesolicitarea serviciilor de irigare din partea agricultorilor.

În scopul realizării obiectivelor Programului de dezvoltare, precum majorarea numărului de asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigație până la 32 de unități până la finele anului 2020, s-a dispus transmiterea din administrarea Agenției Proprietății Publice în administrarea Agenției „Apele Moldovei” din subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului bunurile imobile, echipamentele și infrastructurile hidrotehnice, inclusiv terenurile limitrofe destinate protecției infrastructurii de irigație din cadrul sistemelor centralizate de irigare.

Analiza performanței indicatorilor financiari înregistrați în anii 2015-2018 denotă că, aceștia s-au înrăutățit ca urmare a guvernării neperformante a factorilor de decizie. Astfel, activele nete au înregistrat tendințe descendente de la 404 mil. lei în anul 2015 până la 211,68 mil. lei în anul 2018, înregistrând în perioada analizată și pierderi, și profituri. Creșterea îndatorării a avut efect negativ asupra poziției financiare, afectând profitabilitatea și, ca urmare, materializarea riscului fiscal pentru bugetul public național.

În perioada evaluată, întreprinderile de stat, atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli au înregistrate tendințe de scădere.

Ponderea majoră în venituri le revine veniturilor operaționale, și celor provenite din serviciile de pompare a apei la irigare și desecare, care în anii 2015-2018 au variat de la 66,7% în 2015 până la 80,0% în anul 2018.

Datoriile întreprinderilor de stat au demonstrat o creștere continuă de la 147,84 mil. lei în anul 2015 până la 175,26 mil. lei în anul 2018, la finele anului 2018 înregistrând cel mai înalt grad de îndatorare de 51.0%.

În vederea realizării activităților de hidroameliorație și de gospodărire a apelor, întreprinderile de stat au administrat patrimoniul transmis în gestiune de către fondator, terenurile transmise în administrare, precum și active acumulate din activitatea proprie. Ca rezultat al unei proaste gestionări, întreprinderile de stat au demonstrat o reducere a potențialului economic, datorită, inclusiv, diminuării valorii activelor totale cu 164,9 mii lei la finele anului 2018, comparativ cu finele anului 2015, când valoarea acestora însuma 551,8 mii lei.

Totodată, lipsa Cadastrului de Stat al Apelor a determinat delimitarea și înregistrarea unor loturi de teren de către Administrația publică locală, care ulterior au fost date în proprietate persoanelor fizice și juridice.

Agenția „Apele Moldovei”, gestionează terenul fondului apelor, corpurile de apă de suprafață și construcțiile hidrotehnice, proprietatea public a statului, în baza bazinelor hidrografice Nistru, Dunărea, Prut și Marea Neagră, situate pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, Agenția, în perioada 2015-2018 direct sau prin intermediul Întreprinderilor de stat a administrat terenul fondul apelor a 44 de lacuri și construcțiile hidrotehnice – barajele acestora

Construcțiile hidrotehnice ale lacurilor aflate în gestiunea întreprinderilor de stat au demonstrat starea precară a acestora, precum starea avariată a barajelor, lipsa sau nefuncționarea instalațiilor de regularizare și de evacuare a apei, înnămolirea deversoarelor de evacuare a apei, instalarea barajelor ilegale, care opresc debitul natural al lacurilor.

Astfel, factorii de decizie nu au desfășurat la timpul oportun activități suficiente de întreținere a lacurilor, ceea ce a determinat decolmatarea lacurilor, fiind afectat debitul natural al lacurilor și provocând poluarea lor.

În acest context se menționează că apele lacului Ghidighici, potrivit unui act de constatare efectuat de către Centrul de Investigații Ecologice a mun. Chișinău, la solicitarea Agenției Ecologice Chișinău, în anii 2015-2016 au fost afectate de procesul de eutrofizare, ceea ce a dus la creșterea densității algelor în apă și pieirea peștelui.

Teritoriul Republicii Moldova este expus periodic fenomenului de inundații semnificative pe fluviile Nistru și Prut, ca urmare a ploilor torențiale sau abundente din perioada de vară, sau de topire rapidă a zăpezilor. Protecția împotriva inundației a localităților și a terenurilor agricole se realizează prin construcția și menținerea într-o stare tehnică corespunzătoare a digurilor de protecție antiviitură.

Pentru efectuarea lucrărilor de exploatare și întreținere a digurilor de către întreprinderile de stat, în perioada evaluată nu le-au fost alocate mijloace financiare din bugetul de stat, astfel fiind nevoiți să utilizeze mijloacele financiare acumulate din activitățile proprii de irigare/desecare, care, la fel, s-au adeverit a fi insuficiente. Un exemplu elocvent este cazul spargerii digului de pe râul Prut, din preajma satului Nemțeni, r. Hîncești în iunie 2010, care a cauzat inundarea a trei localități.

În perioada 2015-2018 la efectuarea lucrărilor de consolidare a digurilor au fost antrenate 5 întreprinderi de stat, care, prin diferite modalități, au contribuit la desfășurarea lucrărilor de reparație a digurilor. În acest sens, se menționează că, pentru efectuarea activităților de reparație și consolidare a digurilor de către întreprinderile de stat și Agenția „Apele Moldovei” au fost încheiate contracte de achiziții a serviciilor în valoare totală de 71,89 mil. lei, fiind efectuate achitări în valoare de 56,46 mil. lei.

Irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat aflate în custodia Agenției „Apele Moldovei”, în perioada evaluată, a înregistrat o tendință de descreștere continuă, astfel încât din 108,7 mii ha irigabile, care reprezentă suprafața potențială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârșitul anului 2018, suprafața irigată de către cele 12 întreprinderi de stat a constituit 4,7 mii ha, ceea ce constituia cca 4,3 %.

Periodic, Republica Moldova este expusă potențialelor inundații, iar din totalul stațiilor de pompare, din componența Sistemelor de Desecare – 29 se află în stare nesatisfăcătoare, 9 sunt distruse și doar 5 sunt în stare funcțională.

Factorii de decizie responsabili de gestionarea Întreprinderilor de stat al căror fondator în perioada anilor 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei” nu au manifestat spirit de bună guvernare și administrare a patrimoniului utilizat în procesul de gospodărire a apelor și a hidroameliorației, ceea ce a condiționat degradarea și distrugerea semnificativă a sistemului de irigație național, pierderea elementelor patrimoniului public și cheltuirea neperformantă a resurselor financiare publice. Totodată, implementarea noilor reforme în domeniul hidroameliorației și gospodăririi apelor urmează să responsabilizeze factorii de decizie la distribuirea sarcinilor în vederea asigurării integrității patrimoniului public, garantării satisfacerii intereselor sociale, precum și prestării serviciilor publice calitative și performante.

Cristina Pendea