Comisia de la Veneția salută propunerea autorităților de la Chișinău de a introduce votul prin corespondență, menit să facă votul mai accesibil.

Parlamentul a luat act de avizul Comisiei de la Veneția pe marginea Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, adoptată la 26 aprilie 2024. Documentul precizează că Republica Moldova este una din țările cu cel mai mare număr de cetățeni cu drept de vot care locuiesc în străinătate. Potrivit datelor de la ultimul scrutin electoral parlamentar, ar fi vorba de circa 1,25 milioane de oameni. Totodată, avizul amintește și despre faptul că aranjamentele de vot în străinătate pentru cetățenii moldoveni au cauzat dificultăți, pe parcursul timpului.

Comisia mai remarcă faptul că, deși Parlamentul a adoptat legea cu mai puțin de 5 luni înainte de scrutin, prevederile acesteia nu încalcă principiul stabilității dreptului electoral, întrucât au o aplicabilitate teritorială restrânsă (Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda). În document se mai spune că „acoperirea teritorială limitată a votului-pilot este acceptabilă deoarece se aplică unui singur scrutin” și anume referendumului și alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Comisia de la Veneția accentuează că autoritățile trebuie să se asigure că amendamentele sunt puse în aplicare în mod corespunzător. În aviz mai este specificat și faptul că autoritățile, după ce se vor asigura că pilotarea votului prin corespondență a trecut cu succes, trebuie să implementeze instrumentul de vot în toate țările în care votul prin corespondență este sigur și de încredere.

„Votul prin corespondență este un instrument electoral așteptat demult de diaspora moldovenească și vine să aducă încă o opțiune de vot pentru cetățenii noștri de peste hotare în 6 țări unde acest sistem este deja folosit cu succes. Le mulțumesc deputaților din diasporă care au făcut posibilă introducerea acestui nou instrument de vot și membrilor Comisiei juridice care s-au implicat de la bun început. Acum autoritatea electorală trebuie să se asigure că votul prin corespondență este implementat după toate standardele și că votul cetățenilor este sigur și protejat”, a menționat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

Avizul Comisiei de la Veneția conține și unele recomandări adresate autorităților referitoare la respectarea principiului stabilității legislației electorale, precum și la asigurarea caracterului secret și liber exprimat al votului. Totodată, este recomandată includerea reglementărilor cu caracter permanent în Codul electoral prin consens larg, după consultări publice cu toate părțile interesate.

Parlamentul s-a expus pe marginea recomandărilor, într-o scrisoare adresată Comisiei de la Veneția, și a reconfirmat angajamentul de a depune toate eforturile necesare pentru a asigura perfecționarea legislației electorale în conformitate cu standardele internaționale. De asemenea, deputații Olesea Stamate și Vitali Gavrouc au participat ieri la ședința Comisiei de la Veneția, unde a fost discutat și respectivul aviz.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament la 26 aprilie 2024. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Votul prin corespondență reprezintă un instrument suplimentar care va contribui ca procesul electoral să devină mai accesibil și mai incluziv. Legea nr. 109/2024 preia experiențele mai multor țări care implementează votul prin corespondență și ia în considerare Rezoluția Parlamentului European din 2022 care solicită să fie introdusă posibilitatea aplicării votului prin corespondență la alegerile europarlamentare, inclusiv pentru a crește gradul de participare a alegătorilor. În procesul definitivării, legea a fost supusă unor ample consultări publice, pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, cu reprezentanți ai societății civile, ai partidelelor politice parlamentare și extraparlamentare, ai mediului academic, ai autorităților în domeniu.