Până la următoarele alegeri parlamentare rămâne circa un an. Or, dacă e să credem unor informaţii neoficiale, scrutinul ar urma să aibă loc la finele lunii octombrie – începutul lunii noiembrie 2018. De obicei, când până la alegeri rămâne doar un an, lucrurile în linii mari devin clare. Cel puţin, e clar cine şi ce şanse are de a accede în Parlament, dar şi de a accede la putere. Un exerciţiu similar voi încerca să fac şi eu în acest material, examinând situaţia şi poziţia mai multor partide cu pondere din Moldova.

Partidul Socialiştilor. E prezentat de sondaje ca formaţiunea cu cea mai mare pondere. Acest partid pare să fie avantajat şi de sistemul mixt, în baza căruia se vor desfăşura următoarele alegeri. Or, dacă nu va fi introdus turul doi în circumscripţiile uninominale (iar majoritatea parlamentară dă asigurări că acest lucru nu se va întâmpla), socialiştii vor fi primii şi după numărul de mandate obţinute în circumscripţiile uninominale, nu doar după numărul de mandate obţinut pe liste de partid. Totuşi, şansele PSRM de a accede la guvernare sunt reale numai dacă obţine de sine stătător majoritatea parlamentară. În oricare altă situaţie, şansele sale de a ajunge la putere vor fi mai reduse.

Partidul Acţiune şi Solidaritate. Continuă să fie primul în preferinţele alegătorilor pro-europeni de centru-dreapta, dar diferenţa dintre el şi PSRM este semnificativă. Posibil, se va plasa pe primul loc în tabăra de centru-dreapta şi după următoarele alegeri parlamentare, dar, dacă nu face o alianţă largă cu alte partide de aceeaşi orientare, în primul rând cu Platforma Demnitate şi Adevăr, nu va avea nici o şansă de a ajunge la putere. Ar putea ajunge la putere numai dacă ar accepta oferta PDM de a face o coaliţie pro-europeană în viitorul Parlament. Acum PAS o respinge. Dar, dacă o va accepta peste un an, acest mariaj politic cu siguranţă va fi ultimul său acord în politica moldovenească, falimentul respectivului proiect politic devenind iminent.

Partidul Democrat din Moldova. Odată cu schimbarea sistemului electoral, şansele PDM au crescut semnificativ. Or, având impresionante resurse financiare, administrative, umane şi mediatice, cu siguranţă va obţine un număr semnificativ de mandate în circumscripţiile uninominale. De asemenea, se poate deja de pe acum de spus că PDM va fi un jucător serios, dacă nu chiar principalul jucător, în situaţia de după alegeri. Iar PD a demonstrat deja că în astfel de situaţii ştie să scoată maximum de dividende pentru sine.

Platforma Demnitate şi Adevăr. Rămâne unul din cele mai active şi cu pondere partide pro-europene de centru-dreapta. Dar acest partid „este tras la fund” de incertitudinea pe care o implică negocierile cu PAS în vederea participării în comun la următoarele alegeri parlamentare. Fiecare zi de incertitudine loveşte serios în rating-ul şi în şansele acestei formaţiuni, de aceea PDA trebuie să clarifice cât mai rapid toate aspectele legate de colaborarea cu PAS şi să ia o decizie de principiu cum merge în continuare.

„Partidul Nostru”. Şansele acestei formaţiuni de a fi prezentă în următorul Parlament rămân destul de mari, dat fiind faptul că deţine primăriile în circa o treime din marile oraşe ale ţării. Totodată, în cazul PN mult depinde de faptul dacă în anul electoral 2018 liderul acestei formaţiuni, Renato Usatîi va fi în ţară şi se va putea implica activ în promovarea partidului şi a candidaţilor acestuia în circumscripţiile uninominale.

Partidul Comuniştilor. Această formaţiune continuă să fie în derivă. Dacă PCRM nu se va activiza, următoarele alegeri parlamentare pot fi cântecul de lebădă pentru el.

Partidul Şor. Acest partid continuă să „experimenteze” venind tot cu noi şi noi inovaţii sociale la nivel local. Nu este exclus că în campania electorală le va prezenta ca modele de succes. Va fi foarte interesant de urmărit reacţia alegătorilor din Moldova la aceste abordări electorale absolut noi pentru ţara noastră.

Partidul Liberal şi Partidul Liberal Democrat continuă să se afle în cădere liberă, deşi în cazul PLDM situaţia pare să se stabilizeze. În circumscripţii uninominale nu este exclus ca aceste partide să furnizeze mici surprize, dar pe liste de partid au şanse doar dacă participă în comun cu alte formaţiuni cu pondere.

O situaţie similară se atestă şi în cazul unor astfel de formaţiuni ca: Partidul Popular European din Moldova, Partidul Unităţii Naţionale, Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular din Republica Moldova etc.

Cam acesta este tabloul general al scenei politice din Moldova cu un an înainte de alegeri. Să vedem dacă situaţia se va schimba pe parcurs.

Dumitru Spătaru