Funcţionarea liniilor anticorupţie, ponderea apelurilor de la cetăţeni şi modurile de soluţionare şi examinare a informaţiilor, recepţionate prin intermediul telefoanelor de încredere, au constituit subiectele de discuţii între mai mulţi ofiţeri CNA, care au întreprins recent o vizită de lucru în România, şi reprezentanţi ai Direcţiei generale anticorupţie (DGA) a MAI din România, transmite CURENTUL.

În perioada vizitei, aceştia au avut întruniri şi discuţii pe alte subiecte, legate de activitatea subdiviziunilor specializate ale Ministerului Internelor, dar şi  cu responsabilii Ministerului Sănătăţii, care au vorbit despre modelele de luptă cu corupţia în medicină.

Potrivit DGA, linia verde anticorupţie, numită TelVerde, a fost instituită în anul 2005 ca mijloc de denunţare a actelor de corupţie şi prevenire a fenomenului corupţiei în diferite domenii publice. Descriind modalităţile de examinare a apelurilor la TelVerde, responsabilii DGA au spus că, după recepţionarea apelului, acesta este examinat de operatori şi este transmis subdiviziunilor responsabile, parchetului sau altor instituţii, conform competenţei, iar informaţia anonimă este clasată şi reţinută, pentru valorificare, în scopuri analitice şi operative. De asemenea, toate petiţiile, ce ţin de încălcări săvârşite de angajaţii MAI, inclusiv ai DGA, sunt transmise spre examinare Serviciului Control al DGA – serviciu similar Direcţiei Securitate internă a CNA. În prezent, în fiecare judeţ din România funcţionează câte o subdiviziune a DGA, formată din 5-10 angajaţi, care primesc petiţiile şi apelurile de la cetăţeni.

În opinia angajaţilor DGA, o funcţionare mai eficientă a liniei anticorupţie se datorează implementării, în anul 2017, a unui soft inteligent de prelucrare a apelurilor parvenite la Call Centru, ce permite introducerea automatizată a unor date despre apelant, înregistrarea audio a tuturor apelurilor şi posibilitatea creării unor statistici pe domenii, perioade etc..

Un subiect aparte a fost discutat cu reprezentanţii Serviciului integritate şi Serviciului control din cadrul Ministerului Sănătăţii – subdiviziuni responsabile de implementarea măsurilor de prevenire a corupţiei în instituţiile subordonate Ministerului. Aceştia au vorbit despre modul de înregistrare a cadourilor, primite în timpul serviciului, despre monitorizarea feedback-ului din partea beneficiarilor de servicii medicale, prin SMS sau E-mail, despre gestionarea şi tratarea conflictelor de interese în cadrul achiziţiilor publice, monitorizarea cheltuielilor, precum şi despre măsurile de transparenţă instituţională, instituite prin Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020.

Potrivit părţii române, unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenire şi combatere a corupţiei în sistemul medical este „formularul de feedback”, document care este transmis Ministerului de profil după 10 zile de la externarea pacientului din instituţia medicală. Acesta conţine un set de întrebări, la care pacientul trebuie să răspundă, despre calitatea serviciilor medicale prestate de medici, condiţiile spitaliceşti, atitudinea personalului şi, desigur, dacă au dat sau nu mită. În cazul în care respondenţii spun că au oferit mită, printr-un mesaj suplimentar, li se sugerează contactarea liniei verzi a DGA.

Cristina Parfeni