Centrul Naţional Anticorupţie a finalizat evaluarea integrităţii instituţionale în cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) şi Fondului pentru Eficienţă Energetică (FEE) – entităţi publice, responsabile de implementarea politicilor şi programelor naţionale în domeniul eficienţei energetice, precum şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi promovării proiectelor de eficienţă energetică, transmite CURENTUL.

Urmare a aplicării acestui instrument preventiv, au fost identificate o serie de probleme care generează riscuri de corupţie, afectând procesul de implementare a politicilor şi a programelor de eficienţă energetică, inclusiv:

– cadrul normativ lacunar aferent acestui domeniu. Astfel, prevederile Legii privind promovarea energiei din surse regenerabile, nr.10/2016 şi Legii privind performanţa energetică a clădirilor, nr.128/2014 fac trimitere la circa 15 acte (regulamente, metodologii şi proceduri) care până în prezent n-au fost aprobate de către Guvern şi autorităţile publice de resort;

– neasigurarea climatului de integritate instituţională prin aplicarea deficitară a politicilor anticorupţie, precum şi a cerinţelor specifice de integritate profesională;

– supravegherea inadecvată a activităţii auditorilor energetici care, în cumul cu lipsa normelor de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de raportare a informaţiei şi cadrul normativ deficitar de retragere a autorizaţiei de auditor energetic, a generat elaborarea a circa 230 rapoarte de audit energetic necalitative. Costul acestor rapoarte, conform informaţiei FEE, a fost suportat exclusiv de către beneficiari, aceştia fiind prejudiciaţi cu circa 1.4 milioane de lei;

– nerespectarea obligaţiei de către beneficiarii proiectelor de finanţare de a coordona caietul de sarcini cu FEE şi nerespectarea normelor de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice generează riscul contractării unor antreprenori necalificaţi şi realizarea unor lucrări necalitative. Totodată, se menţionează şi riscul falsificării documentelor contabile şi de solicitare spre achitare a volumelor de lucrări care nu sunt executate, inclusiv materializate în trecut.

Astfel, conform statisticilor CNA, în ultimii 3 ani au fost intentate 11 cauze penale cu prejudiciu cauzat statului de peste 30 milioane de lei, dintre care: 6 cauze penale pornite pe faptul sustragerii/utilizării, contrar destinaţiei, de către agenţii economici a mijloacelor financiare destinate pentru creşterea eficienţei energetice, majorarea fictivă a preţurilor, înstrăinarea utilajului procurat în cadrul proiectului etc. Alte 5 cauze penale se referă la comiterea actelor de corupţie de către agenţii publici din cadrul AEE şi FEE.

În vederea eliminării sau minimalizării impactului riscurilor de corupţie, experţii CNA au prezentat o serie de recomandări entităţilor publice, implementarea cărora va fi ulterior monitorizată.

Cristina Parfeni