În contextul discuțiilor tot mai fierbinți pe subiectul reformei sistemului universitar anunțat de Ministerul Educației, Comitetul pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a venit cu o reacție, informează CURENTUL.

CUB spune că proiectul de hotărâre al Ministerului Educației conține prevederi care contravin flagrant legislației în vigoare.

„Astfel, procedura de fuziune/absorbție pe care se întemeiază inițiativa ministerului contravine art.208, alin.3 și art.212, alin.4 din Codul civil după care absorbția sau fuziunea înseamnă lichidarea persoanelor juridice ”absorbite”, care-și încetează funcționarea ca persoane juridice independente, la inițiativa fondatorilor săi (art.82, alin.2 din Codul Educației), iar în cazul Universității Agrare de Stat din Moldova (UASM), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu a inițiat procedura de lichidare a universității, prin urmare – autorul proiectului de hotărâre (MEC) nu a deținut mandatul de a interveni cu asemenea inițiativă în acest caz. La fel, Universitatea de Stat din Tiraspol (UST), constituită în anul 1930, reprezintă un colectiv de profesori care a fost strămutat din Tiraspol de forțele separatiste aflate și astăzi la putere în teritoriul ocupat. Menționăm că Universitatea s-a refugiat la Chișinău, în baza unei Hotărâri a Guvernului RM (nr. 480 din 9 iulie, 1992), care nu a fost anulată. Universitatea de stat de la Tiraspol (UST) păstrează și astăzi statutul de ”universitate evacuată”, iar profesorii săi sunt ”persoane strămutate forțat ca urmare a unor războaie”, bucurându-se de un statut special de protecție conform hotărârii de guvern adoptate în 1992, dar și conform dreptului refugiaților (Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie, 1951). Știe oare autorul proiectului de lichidare a Universității de stat din Tiraspol că și-a depășit atribuțiile, inițiind procedura de fuzionare fără a se consulta cu colectivul universității. Oamenii nu sunt cartofi”, spune Comitetul.

Un alt motiv – Ministerul Educației nu a oferit suficiente detalii cu privire la investițiile pe care le va face în urma acestei reorganizări; nu a pus la dispoziția celor interesați studiile de impact corespunzătoare deciziei sale de fuziuni universitare, nu a indicat sursa investițiilor preconizate, nu a demonstrat fezabilitatea și garanțiile care pot credita intențiile sale cu suficientă încredere.

„Constatăm că MEC își atribuie în mod voluntarist competența de a adopta reducerea numărului de universități prin fuziune/absorbție, care se bazează mai degrabă pe o percepție generalizată și mai puțin pe evidențele și faptele care-ar demonstra avantajele acestui curs de politică administrativă. Nu sunt clare direcțiile strategice de dezvoltare pe care le poate garanta autorul acestui proiect de fuzionări agresive în mediul universitar, lipsesc criteriile după care se va face dizolvarea și comasarea universităților desemnate pentru lichidare. Rămâne învăluită în taină de ce Ministerul Educației a decis să ignore atât de brutal principiul transparenței decizionale (legea nr.239/2008 privind transparența procesului decizional), dar și cadrul normativ în speță (legea nr.1000/2017 privind actele normative), care obligă autoritățile să asigure transparența, publicitatea și accesibilitatea în procesul de elaborare a actelor normative și dezbatere a lor în procesul de consultare/avizare. Ministerul Educație ar fi avut doar de câștigat dacă ar fi făcut uz de aceste mecanisme de consultare publică, menținând dialogul și cooperarea fiind iminente pentru a-și face cunoscute și înțelese intențiile sale reformiste”, afirmă CUB.

Comitetul observă că proiectul Ministerului Educației subminează statutul unor instituții centrale pe domeniul cercetării fundamentale, așa cum este cazul Academiei de Științe (AȘM), care acționează astăzi ca ”autoritate principală în domeniul științei și inovării” (art.65, Codul cu privire la știință și inovare din 2004), având sub responsabilitatea sa în acest moment 18 institute de cercetare.

„Deși integrarea științei și educației în sistemul universitar este o practică răspândită pe plan internațional și chiar necesară pentru dezvoltarea durabilă a statului și societății, conceptul anunțat de MEC nu clarifică cum vor fi gestionate resursele atribuite prin această reformă de către cele 4 universități privilegiate, care sunt mecanismele concrete de susținere a cercetătorilor și cercetării în procesul demarat peste noapte și în ce măsură această ”reformă prin absorbție” nu va crea mai mult haos și incapacitate de a menține și dezvolta pe viitor colaborări internaționale deja existente. Exercițiul anunțat de MEC nu face referință la date credibile, nici economice, științifice sau tehnologice, întărind senzația unui proiect definit pe criterii politice și nu de optimizare și dezvoltare al acestui domeniu. Or, argumentul după care atașarea cercetătorilor din acest domeniu unor universități mai mari în scopul accesării de fonduri pentru cercetare nu este plauzibil. Dimpotrivă, fuzionările făcute în grabă pot afecta continuitatea cercetărilor existente, autonomia decizională și, posibil, chiar la ruperea proiectelor de cercetare cu centre și universități europene (în formatul programelor Orizont 2020)”.

CUB este convins că scopul central al acestei inițiative este de a concentra și centraliza controlul asupra unor proprietăți deținute azi de către universitățile propuse spre lichidare.

„Sunt miliarde de lei sub formă de active și pasive deținute legal de aceste universități, inclusiv în zone mega-centrale ale capitalei, care  ar valora zeci de milioane de dolari pe piața imobiliară. La fel, terenuri de sute de ha, spații imobiliare, cămine și sedii de oficii ar putea fi o miză foarte jinduită de samsarii imobiliari interesați de această piață. Universitatea Agrară gestiona un patrimoniu de cca 470 mln lei în 2019, conform raportului de audit al Curții de Conturi (HCC nr.66 din 16.12.2020), iar  în total, universitățile și alte institute, care ar urma să fie comasate gestionează în acest moment cca 20 mlrd lei în active înregistrate. Este evident că riscurile unei asemenea redistribuiri de proprietăți fără o bună și echilibrată monitorizare sunt foarte mari. Este evident că și răspunderea pentru eșecurile acestui proces sunt la fel de mari. Considerăm că înainte de orice repartizare a bunurilor universitare ar trebui să fie cunoscut inventarul bunurilor și activelor aflate în proprietatea acestor universități, costul de piață, datoriile existente, activele alocate procesului de instruire și cercetare, astfel încât autoritățile să evite riscurile unor procese complexe”.

De asemenea, ei spun că sare în ochi ambiguitatea conceptului de reformare a sistemului universitar prin referința la sectorului privat al învățământului superior.

„Acesta lipsește cu desăvârșire. Or, responsabile de calitatea studiilor (un obiectiv al reformei)  sunt și universitățile private. Ar fi fost necesar și justificat ca inițiativa MEC să vizeze și universitățile private, la fel ca și instituțiile sistemului profesional-tehnic, ambele fiind inerent legate de competitivitatea ofertei de muncă și piața de cercetare. Absența oricăror referințe la acest sub-sistem al educației universitare este strigătoare la cer. Putem constata astfel că racordarea la criteriile de competitivitate și modernizare a domeniului vizat este imperios necesară, dar nu în maniera în care a procedat în acest caz Ministerul Educației, ignorând în mod deliberat elementele cheie ale procesului decizional și factorii care influențează percepția și mizele acestei reforme deja lipsite de credibilitate. Constatăm cu regret că intențiile anunțate ale MEC nu atestă existența unei abordări complete sau comprehensive, iar modul în care a fost elaborat și prezentat principalelor instituții universitare, în mod netransparent, unilateral, ultimativ, fără identificarea clară a riscurilor și vulnerabilităților, în lipsa desăvârșită a unor studii de evaluare a impactului, cu argumentare tendențioasă și cu invocarea denaturată a experienței internaționale, face lectura acestei inițiative foarte dureroasă”.

În aceste condiții, CUB solicită:

„1.Cerem MEC să sisteze fără întârziere implementarea proiectului său voluntarist și să declanșeze fără întârziere o serie de consultări publice complexe, cu implicarea factorilor de resort autorizați, profesioniști în domeniu. Este necesar ca reforma să creeze unitate și consens în mediul universitar, nu discordie și divizare partizană. Ni se pare extrem de important ca la elaborarea unui proiect de reformă și optimizare a sistemului universitar să participe delegați ai universităților afectate, precum și Academia de Științe a Republicii Moldova și agențiile specializate ale sistemului public de învățământ superior.

2. Solicităm autorităților proiectului anunțat de MEC să elaboreze și să prezinte tuturor celor interesați un Studiu comprehensiv, care ar demonstra utilitatea măsurilor agreate de MEC, direcțiile strategice de reformare a sistemului universitar și al cercetării științifice, deopotrivă cu toate  oportunitățile și riscurile evaluate, scopurile urmărite de această politică. Este imperativ ca deciziile MEC să se bazeze pe fapte și evidențe, nu pe percepții ori fragmente de realitate, pe cauzalități plauzibile și nu pe interese de cartier.

3. Cerem respectarea principiului transparenței în procesul de luare a deciziilor la nivel de guvern, cu scopul de a informa și pregăti corespunzător societatea pentru efectele benefice ale deciziilor administrației centrale, o garanție pentru procesul de implementare a reformei preconizate. Acest proces trebuie să se desfășoare în condiții de maximă  echitate, în spiritul democrației administrative, cu respectarea drepturilor fundamentale ale resurselor umane vizate direct și total.

4. Salutând călduros recunoașterea la 23 iunie de către Consiliul European a calității de țară-candidat pentru aderarea la UE, nu putem să nu remarcăm faptul că guvernul, care-și propune să rezolve condiționalitățile democratice cerute de factorii europeni insistă în cazul acestei pseudoreforme asupra unei abordări și decizii profund voluntariste, care nu corespunde sub nicio formă normelor și reglementărilor existente în spațiul UE în materie de menținere și dezvoltare a cercetării, autonomiei universitare și mediului academic organizat”.