Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău, transmite CURENTUL.

Desfășurată cu genericul „Putem modela viitorul în orice fel dorim”, conferința s-a axat pe perspectiva de dezvoltare sustenabilă a industriei fashion – a doua cea mai poluantă industrie din lume. Viziunea speakerilor cu renume mondial din Italia, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Israel a fost împărtășită și de partenerii de dezvoltare ai Moldovei.

Un trend înseamnă un cod, un cuvânt-cheie, iar designerii trebuie să comunice în acest limbaj universal pentru a-și vinde produsele, crede Giovanni Ottonello, director creativ al Institutului European de Design. În prezentarea sa, expertul a prezentat cele 6 megatrenduri care vor marca industria fashion în anul 2020:

ü spiritual trip – trimitere către dependența omului modern de tehnologii;

ü liquid world – trimitere către conștientizarea apei ca resursă epuizabilă;

ü eco life – trimitere către pericolul încălzirii globale;

ü glamorous agender – trimitere către estomparea granițelor dintre genul feminin și masculin;

ü hedonism – trimitere către mâncare, flori și bijuterii;

ü normo code – trimitere către simplitate, monocromie.

Un alt principiu, pe care Giovanni îl recomandă designerilor spre exploatare este valorificarea trecutului.

„Acum 2 ani am fost în Mexic, unde am consultat un șir de companii care își doreau să vândă pe piețele externe. Le-am spus atunci că un cumpărător din Suedia nu va cumpăra niciodată o geantă brodată cu ornamente tradiționale mexicane, pentru că ele nu-i comunică nimic. Deci dacă decizi să folosești ceva specifici țării tale, trebuie să creezi o poveste, utilizând aceste coduri universale”, a spus Giovanni Ottonello.

Despre exclusivitatea și valoarea articolelor vestimentare a vorbit și consultantul fashion, jurnalistul și cofondatorul Asociației Elvețiene a Modei, Philippe Pourhashemi. Acesta susține că industria modei este în pericol din cauza consumerismului.

„Recent am aflat că circa 50% din produsele cumpărate pe Zalando, unul dintre cei mai mari retaileri online de îmbrăcăminte, sunt returnate. E o nebunie, cât vom continua să consumăm și să pretindem că nu există consecințe? Cred că astăzi designerii ar trebui să renunțe la colecții făcute la repezeală și să încerce să creeze ceva cu adevărat valoros, ca oamenii să aștepte luni în șir ca să cumpere hainele lor. Sustenabilitatea este ceva care poate da valoare unui produs. Dar avem nevoie și de o audiență care să aprecieze asta. Așa că trebuie să fim avocații acestei abordări în fashion. Totodată, trebuie să avem în vedere că nu e suficient ca haina să fie din stofă reciclabilă – ea trebuie să fie dorită, pentru că altfel degeaba ai creat-o”.

Între timp, tehnologia 3D este deja pe larg folosită în industria fashion și anume la crearea prototipurilor virtuale, care înlocuiesc manechinii și permit vizualizarea produsului final fără a fi nevoie de confecționarea versiunii fizice. Amnon Shalev este CEO al unei companii israeliene care folosește schițele designerilor pentru a genera o imagine 3D a hainei concepute.

„Orice va fi digitalizat în această lume și industria fashion nu este o excepție. Dacă e să te gândești că pentru producerea unui tricou e nevoie de 2700 de litri de apă, prototipurile 3D sunt o soluție pentru încălzirea globală. Dacă ești un designer începător, poți căra colecția ta în valiză sau o poți avea pe smartphone – ultima variantă e ceea ce oferim noi”.

În premieră, Conferința „Moldova in Fashion” a avut loc sub egida „Moldova Business Week” – cel mai important eveniment de business din țară – pentru a sublinia impactul semnificativ pe care îl are industria modei în dezvoltarea economiei țării. Conferința a fost organizată de Centrul de Excelență în Design și Tehnologii „ZIPhouse”, Universitatea Tehnică din Moldova, în parteneriat cu Asociația Patronală a Industriei Ușoare (APIUS) și cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și UK Aid.

Cristina Pendea