În legătură cu explozia, care a avut loc ieri, 31 iulie curent, din oraşul Criuleni, în rezultatul căruia un copil a decedat pe loc, iar altul a ajuns în stare gravă la spital, după ce au detonat o grenadă, găsită în una din anexele casei, Serviciul geniu al Armatei Naţionale face apel către populaţia Republicii Moldova privind modul de comportare în cazul descoperirii unor obiecte explozive necunoscute, transmite CURENTUL.

Geniştii militari atenţionează că este interzisă:

— atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte,

— lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă,

— demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente,

— joaca copiilor cu diferite elemente de muniţie,

— ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe.

Populaţia trebuie să cunoască faptul că în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii neexplodate este interzis accesul persoanelor şi în special al copiilor, executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice, circulaţia vehiculelor.

În asemenea situaţii, oamenii sunt rugaţi să anunţe imediat autorităţile locale (Primăria, Pretura, etc) sau să sune la Serviciul Naţional Unic Pentru Apelurile de Urgenţă 112, care, la rândul lor, vor solicita deplasarea grupelor de deminare în zonele respective.

Amintim că indiferent de starea fizică sau de vechimea elementului de muniţie, pericolul ca acesta să fie activ şi să producă o explozie este maxim. Prin urmare, orice operaţiune asupra muniţiei neexplodate trebuie să fie executată numai de către personalul specializat, cu respectarea strictă a procedurilor de securitate.

Statistici:

Din 1992 şi până în prezent, 24 de persoane au decedat, iar 27 au fost rănite, în rezultatul incidentelor soldate cu explozia diferitor muniţii. Din numărul total al celor care au avut de suferit, opt copii au murit, iar alţi patru copii au fost răniţi.

Anual, echipele de genişti ale Armatei Naţionale depistează şi distrug sute de obiecte explozive pe întreg teritoriul ţării. 98% dintre acestea datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar alte 2% — din perioada Războiului de pe Nistru din 1992.

Cristina Parfeni