[ X ]
[ X ]
Ce propunea Renato Usatîi în 2014 pentru dezoligarhizarea R. Moldova
23 August

Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, care au creat în luna iunie o coaliție, printre acțiunile prioritare fiind și dezoligarhizarea țării, nu sunt primele formațiuni politice din Republica Moldova care au venit cu un plan concret de măsuri în acest sens. Primul care a propus dezoligarhizarea sau „deoligarhizarea” cum i se spunea atunci, a fost Renato Usatîi, care împreună cu echipa sa a candidat la parlamentare din 2014 pe listele Partidului „Patria”, fiind excluși din cursa electorală chiar în ajunul zilei alegerilor.

„Dezoligarhizarea” a devenit un termen la modă, la fel cum acum câțiva ani erau la modă „integrarea europeană”, „liberalizarea regimului de vize” sau „principii și valori”. Pentru că este folosit cel mai des de Blocul ACUM, acest termen pare să-i fie atribuit anume acestui concurent electoral. În realitate însă primul politician care a inclus „deoligarizarea țării” printre cele 13 priorități ale programului său electoral a fost Renato Usatîi, în 2014.

De fapt nu doar termenul folosit în prezent de Blocul ACUM iar, mai nou, și de coaliția de guvernare, este similar celui utilizat de Renato Usatîi în 2014, dar și prevederile programului. Astfel, punctul 9 al programului Partidului pe ale cărui liste a candidat la alegerile din 2014 Renato Usatîi, întitulat „deoligarhizarea țării” prevedea, printre altele, „Curăţarea tuturor structurilor de stat de interpuşii grupărilor oligarhice, inclusiv din instituţii ca procuratura, CNA (dacă nu va fi lichidat), CCA, Consiliul Suprem al Magistraturii, CEC, ANRE, Consiliul Concurenţei, ANRCETI (Agenţia Naţională pentru Reglementare Comunicaţiilor Electronice şi Tehnologiei Informaţiei), Banca Naţională, Camera de Înregistrări, Inspectoratul Fiscal de Stat, SIS, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională etc”. Adică aproximativ aceleași acțiuni pe care le încearcă în prezent cu mai mult sau mai puțin succes actuala guvernare.

Iar dacă, cel puțin inițial, cei din Blocul ACUM vorbeau de un „procuror european”, vehiculându-se și numele Laurei Codruța Kovesi (deși aceasta are cu totul alte planuri), Usatîi vorbea despre necesitatea atragerii organelor de drept din alte state încă în 2014. „Atragerea organelor de drept şi de justiţie din alte state, precum şi a organizaţiilor internaţionale în cercetarea crimelor grupărilor oligarhice din Moldova, pentru a asigura descoperirea infracţiunilor şi returnarea banilor publici furaţi în bugetul Republicii Moldova”.

Este de menționat că liderul Partidului Nostru, chiar dacă nu este la guvernare, încearcă să realizeze cel puțin unele prevederi ale programului său. Astfel, el a anunțat că poartă discuții cu două companii internaționale de detectivi pentru o nouă anchetă în privința furtului miliardului.

Programul Partidului Patria mai prevedea „Schimbarea conducerii întreprinderilor de stat cum ar fi Moldtelecom, MetalFeros, Tutun-CTC, Franzeluţa, Air Moldova şi altele”. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, o parte din aceste întreprinderi au fost deja privatizate, iar în prezent, comisiile parlamentare de anchetă doar analizează ce s-a întâmplat în urma acestor privatizări.

Trebuie menționat că în 2014 și Partidul Liberal Reformator vorbea despre necesitatea „deoligarhizării”, dar nu avea un plan concret cum ar urma să se producă aceasta.

screen

Inapoi la arhiva noutaților