Economia Republicii Moldova, în 2020, va pierde din turații. Creșterea estimată în 2019 a economiei a fost de 4,5%, iar pentru 2020 se preconizează o creștere de 3,5%, bazată pe consum. Concluzia a fost făcută de experții din cadrul „Expert – Grup”, care au desfășurat, astăzi, conferința MEGA, transmite CURENTUL.

Potrivit experților, temperarea creșterii economice are 3 cauze majore: efectele pozitive ale reformei fiscale, care se vor disipa în 2020; încetinirea creșterii economice în regiunea CSI și UE; creșterea deficitului comercial și cel de cont curent.

Decelerarea creșterii economice va pune presiuni asupra sistemului de finanțe publice. În 2020 rata de creștere a veniturilor va fi mai lentă decât cheltuielile, iar deficitul va fi de peste 3% din PIB, dublu față de 2019. Acesta are loc într-un context electoral și în contextul incertitudinilor privind finanțarea.

„Principala provocare va fi înrăutățirea situației cu partenerii de dezvoltare și expirarea Memorandumului cu FMI și riscurile de a nu fi semnat unul nou, or FMI nu se va grăbi să facă lucrul acesta în context electoral. Guvernul va trebui să vină cu o serie de măsuri alternative pentru a atenua problema deficitului bugetar. Vorbim de renunțarea la cheltuielile bugetare, emiterea euroobligațiunilor și accelerarea procesului de privatizări. Aceste măsuri pot devenit și riscuri. La capitolul reducerii cheltuielilor capitale, Guvernul va avea de câștigat dacă va eficientiza și va îmbunătăți mecanismele de privatizare a cheltuielilor, o reducere a deficitului până la 1,5% din PIB nu va afecta negativ dinamica economică. Emiterea euroobligațiunilor poate fi o oportunitate dacă va fi selectat un broker cu reputație internațională ireproșabilă, să existe un consens național în țară, să fie monitorizate aceste resurse.

Procesul de privatizări să fie făcut în mod transparent și competitiv. Nu trebuie făcute în grabă, nu trebuie privite drept surse de finanțare a deficitului bugetar, ci oportunitate de atragere a investițiilor strategice. Aici pot fi și unele riscuri: cheltuieli capitale ineficiente, privatizări netransparente, emiterea euroobligațiunilor în grabă, fără consens, brokeri cu reputație dubioasă. De asemenea, vorbim de riscul presiunilor politice și de business asupra politicii monetare în context electoral. Este importantă independența autorității monetare care este baza asigurării macrofinanciare.

Șocurile climaterice tot mai frecvente expun sectorul agricol și economia la riscuri majore. Este necesar de sporit reziliența sectorului agricol față de anomaliile climaterice. Este important să eficientizăm sistemul de prognoză în paralel cu flexibilitatea sistemului educațional să corespundă cu dinamica privind cererea forței de muncă”, concluzionează experții economici.

Cristina Parfeni