Promo-LEX a lansat, astăzi, Raportul Nr.3 de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, informează CURENTUL.

Principalele aspecte reflectate în raport țin de constituirea secțiilor de votare, inclusiv peste hotare și pentru alegătorii din regiunea transnistreană, activitățile de promovare desfășurate de către potențialii concurenți electorali, precum și raportarea financiară a cheltuielilor efectuate de către aceștia.

Astfel, Comisia Electorală Centrală (CEC) a constituit peste hotare cu 39 secții mai mult decât în alegerile prezidențiale din 2016. „Atragem atenția asupra lipsei unui proces de consultare publică instituționalizat, care a generat suspiciuni în procesul de stabilirea a numărului și locației secțiilor de votare peste hotare. De asemenea, în contextul unei evoluții agravante a situației epidemiologice, este posibil ca numărul de secții de votare organizate efectiv peste hotare să fie mai mic decât numărul celor constituite de CEC, dar este important ca organul electoral central să comunice din timp și transparent despre astfel de situații posibile”, spun reprezentanții Promo-LEX.

În cel de-al treilea raport de monitorizare, Promo-LEX subliniază de asemenea aspectele problematice ce țin de condițiile de verificare a listelor de subscripție. „În acest sens, reiterăm opinia că, prevederile Regulamentului CEC sunt mai restrictive decât cele ale Codului electoral și astfel pun într-o poziție defavorabilă concurenții electorali, precum și afectează libertatea de exprimare a opiniei alegătorilor”, comunică observatorii.

Promo-LEX a mai constatat faptul că, autoritatea electorală nu a înregistrat două adresări. „Considerăm că, toate sesizările, cererile, contestațiile, indiferent de numele persoanei care le-a depus, trebuie înregistrate drept contestații electorale, dacă se invocă anumite încălcări ale procesului electoral. Atragem atenția și asupra faptului că patru din cinci contestații au fost declarate inadmisibile în instanța de fond. În acest sens, reiterăm că dreptul la un recurs efectiv trebuie să fie asigurat concurenților electorali, alegătorilor dar și altor actori implicați în procesul electoral”, adaugă Promo-LEX.

Totodată, potrivit observatorilor Promo-LEX, grupurile de inițiativă au desfășurat în această perioadă cel puțin 130 de activități în scopul colectării semnăturilor, dar și pentru promovarea politică, dar cu tentă electorală a candidaților deja înregistrați. Cele mai multe activități au fost desfășurate de: grupul de inițiativă a lui Igor Dodon (candidat independent) – 52 activități, grupul de inițiativă a Maiei Sandu (PAS) – 27 activități și candidatul înregistrat Andrei Năstase (PPDA) – 24 activități.

„Cel puțin 25% din totalul acțiunilor atribuite grupului de inițiativă a lui Igor Dodon, desemnat ca independent, sunt activități desfășurate de membri și simpatizanți ai PSRM”, subliniază Promo-LEX.

La fel, au fost raportate cel puțin 23 de cazuri de utilizare a resurselor administrative: 15 (65%) de către Igor Dodon (candidat independent), 7 (30%) – Violeta Ivanov (PPȘ) și 1 (4%) – Maia Sandu (PAS).

În același timp, potrivit observațiilor Promo-LEX, niciun grup de inițiativă nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături. În acest fel, nouă grupuri de inițiativă au omis reflectarea totală sau completă a cheltuielilor efectuate în perioada de referință: Violeta Ivanov (PPȘ) – 269 100 de lei, Andrei Năstase (PPDA)- 172 196 de lei, Renato Usatîi (PN) – 122 198 de lei, Igor Dodon (CI) – 30 794 de lei, Octavian Țîcu (PUN) – 57 697 de lei, Maia Sandu (PAS) – 13 757 de lei, Andrian Candu (PRO MOLDOVA) – 15 506 lei, Tudor Deliu (PLDM) – 8 810 lei, Dorin Chirtoacă (Blocul UNIREA) – 5 432 lei.

„Suma totală estimată ca fiind neraportată este de cel puțin 748 173 lei”, spun observatorii.

Mihaela Conovali