Asociația Promo-LEX a prezentat cum va activa în perioada preelectorală și în campania electorală Misiunea de observare a alegerilor, dar și a lansat primul Raport privind Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, transmite CURENTUL.

Potrivit directorului de program Nicolae Panfil, Raportul cuprinde rezultatele monitorizării perioadei preelectorale și a celei electorale până la startul procedurilor de desemnare a candidaților (23 decembrie 2020 – 11 mai 2021).

Astfel, la nivel național Promo-LEX va avea circa 600 observatori naționali statici selectați printr-un eșantion aleatoriu. De asemenea, vor fi circa 140 observatori în echipele mobile care vor circula pe întreg teritoriul țării, care vor monitoriza secțiile de votare. Promo-LEX își propune să aibă o acoperire totală a secțiile din regiunea transnistreană și în circa 60 secții de votare de peste hotare.

Primele constatări ale Asociației cu privire la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent:

„Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 se vor desfășura în baza scrutinului proporțional. Totodată, dorim să atragem atenția asupra proiectului de lege nr. 263 din 19.06.2020, pe care Parlamentul nu l-a aprobat în lectura a doua nici înainte de scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, nici după acel scrutin, și care conține o serie de prevederi utile și necesare pentru asigurarea bunei desfășurări a alegerilor.

De asemenea, în 2020 în procedură legislativă au fost înaintate cel puțin două proiecte de legi de modificare a Codului electoral, care au fost inițiate pentru a răspunde obiectivului de realizare a dreptului la vot și măsurilor de siguranță a alegerilor pe timp de pandemie. Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost pus pe ordinea de zi a Parlamentului.

Din totalul de 22 de recomandări de îmbunătățire a cadrului legal/normativ propuse de MO Promo-LEX în urma observării alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, semnalăm că doar șapte au fost total sau parțial implementate, altele 15 fiind ignorate. Printre cele neimplementate putem menționa: lipsa unei definiții explicite a resurselor administrative; importanța reglementării transportării organizate a alegătorilor în calitate de încălcare a legislației; necesitatea revizuirii termenului de depunere a rapoartelor finale privind finanțarea campaniei electorale etc.

Comisia Electorală Centrală (CEC) va coordona activitatea organelor electorale inferioare – Consilii Electorale de Circumscripție (CECE) și Birouri Electorale (BESV) – în vederea pregătirii și desfășurării alegerilor. Candidații vor fi înregistrați de CEC. Chiar dacă mandatul componenței actuale a CEC expiră pe 17 iunie 2021, prevederile legale permit prelungirea mandatului în cursul perioadei electorale. În perioada monitorizată, CEC s-a convocat în format mixt în cadrul a trei ședințe, dintre care una ordinară și două extraordinare.

Constituirea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană și pentru cei de peste hotare trebuie să se desfășoare în condiții de transparență și conform prevederilor legale. Cu privire la repartizarea geografică a secțiilor de votare constituite peste hotare, potrivit estimărilor Promo-LEX, comparativ cu scrutinul electoral precedent, în baza datelor existente la data de 11 mai 2021, constatăm că ar urma să fie majorat numărul de SV, în special, în Germania (+6), Federaţia Rusă (+4) și Marea Britanie (+4). De cealaltă parte, urmează a fi micșorat numărul de SV constituite în SUA (-5), România (-4) și Italia (-3). În context, amintim că înregistrarea prealabilă este unicul criteriu care poate influența repartizarea secțiilor de votare în perioada electorală”.

Promo-LEX constată, în premieră, în baza datelor publicate de CEC, o reducere constantă, fie și nesemnificativă, a numărului de alegători din RSA. La data de 04.05.2021, comparativ cu 02.09.2020, numărul de alegători a scăzut cu circa 7 529 de persoane.

„Totuși, subliniem că numărul de alegători fără domiciliu/reședință și al celor din regiunea transnistreană (15,1% din numărul total) este în creștere, fapt ce creează premise pentru creșterea ponderii cetățenilor care ar putea vota pe liste suplimentare”, se spune în Raport.

Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri parlamentare îl au: partidele și alte organizații social-politice înregistrate până la stabilirea datei alegerilor; blocurile electorale și candidații independenți. Candidații independenți se află în condiții inegale, fiind obligați să colecteze semnături. În plus, legislatorul nu a modificat legislația pentru a permite implementarea unor mecanisme alternative colectării semnăturilor în context pandemic: colectarea online sau depozitul electoral. În perioada de observare a primului raport deja a fost înregistrat un bloc electoral – BE „RENATO USATÎI” – care intenționează să fie înregistrat în calitate de concurent.

Observarea finanțării campaniei electorale va acoperi perioada campaniei electorale a concurenților, dar și activitățile din perioada de desemnare și înregistrare, inclusiv activitatea grupurilor de inițiativă în susținerea candidaților independenți.

Printre aspectele problematice din perspectiva finanțării campaniei electorale identificate de MO Promo-LEX a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 și care se pot repeta în scrutinul curent menționăm: transparență redusă a cheltuielilor efectuate, lipsa raportării cheltuielilor pentru delegarea agitatorilor, limitarea activității partidului/candidatului, inclusiv de a participa la alegeri, prin refuzul de deschidere a contului „Fond electoral” și imperfecțiunea formatului de raportare a donațiilor materiale.

Din anul 2017 Asociația Promo-LEX monitorizează discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova, inclusiv cel utilizat de către concurenții electorali în cadrul alegerilor. Datele monitorizărilor realizate în perioada 2018–2020 au demonstrat că dinamica de utilizare a discursului de ură crește în perioadele preelectorale și electorale și descrește odată cu încheierea acestora. În prezent, nu există un cadru legal pertinent și nici mecanisme pentru a preveni, a combate și a sancționa acest fenomen, iar autoritățile nu au un răspuns la discursul de ură în context electoral.

În perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, Parlamentul Republicii Moldova nu a întreprins acțiuni pentru îndeplinirea Adreselor Curții Constituționale din 2016 și 2020 cu privire la revizuirea legislației și crearea mecanismelor de control și sancționare pentru implicarea cultelor religioase în campaniile electorale, precum și pentru prevenirea și combaterea discursului de ură între concurenții electorali, inclusiv în mediul online.

Raportul integral îl puteți vedea AICI.

Cristina Parfeni