Sistemul de amenzi și prejudicii necesită a fi revizuit, urmând a fi consolidate și eforturile pentru colectarea restanțelor la plăți, taxe și amenzi aferente mediului, a concluzionat auditul public extern.

În context, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), rezultatele Raportului auditului conformității eliberării actelor permisive și administrării taxelor, amenzilor și plăților aferente mediului.

Echipa Curții de Conturi condusă de Tatiana Șevciuc, membră a CCRM au relatat membrilor CCFP despre constatările, ce atestă deficiențe în administrarea taxelor, amenzilor și plăților aferente mediului.

Autorizarea activităților cu impact asupra mediului, se efectuează de către Agenția de Mediu (AM) și Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale (AGRM), prin eliberarea actelor permisive persoanelor fizice și juridice care practică activitatea de întreprinzător cu impact asupra mediului. În procesul de eliberare a actelor permisive în domeniul mediului sunt implicate și alte instituții care sunt responsabile de controlul preventiv, precum: Agenția „Apele Moldovei” (AAM), Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM), etc.

Conform cadrului normativ, în domeniul mediului sunt emise 34 de acte permisive, dintre care 2 sunt emise de AGRM, 32 de AM și 4 documente conexe aferente eliberării actelor permisive, care fac parte din setul de documente necesare pentru anexare la solicitarea actului permisiv.

În cadrul ședinței, auditorii au informat că, pe parcursul perioadei 2019-2021 au fost eliberate 94617 acte permisive în domeniul mediului, inclusiv în anul 2019 – 26218 acte permisive; 2020 – 34739 acte permisive; 2021 – 33660 acte permisive, și încasate în bugetul statului venituri în sumă totală de 1 mld. 85,1 mil. lei.

Potrivit Curții de Conturi, procedura de emitere a actelor permisive în domeniul mediului s-a realizat cu unele abateri de la cadrul normativ relevant, deficiențele constatate datorându-se atât factorului uman, cât și insuficienței controalelor manageriale aferente etapelor de emitere a actelor permisive. Astfel:

• unele dosare nu conțin acte de identificare ale solicitantului, actele permisive fiind eliberate cu depășirea termenului de examinare, acestea variind de la 4 zile până la 2 luni, dosarele nu conțineau notificarea privind suspendarea termenului de examinare, etc;
• emiterea Notificărilor/Autorizațiilor de mediu privind transportul transfrontalier al deșeurilor s-a efectuat cu derogare de la criteriile aplicabile;
• Agenția de Mediu a admis neconformități în procesul de emitere a Autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, aceasta fiind emisă cu nerespectarea prevederilor cadrului normativ;
• procesul de emitere a actului permisiv de tip AEPA se realizează cu unele încălcări ale cadrului normativ, precum în procesul-verbal de control lipsesc semnăturile inspectorilor de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului și a solicitantului, termenul de executare a cererii este calculat greșit, variind de la o zi până la 58 de zile;
• Sistemul Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor” (SIA MD) până în prezent nu este interconectat la Sistemul informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), precum și nu este utilizat pe deplin conform cerințelor Legii privind deșeurile și Conceptului SIA MD;
• Sistemul Informațional Automatizat de Gestionare a Permiselor de Pescuit (SIA e-pescuit), prin derogare de la prevederile cadrului normativ, a fost elaborat în lipsa unui concept tehnic aprobat prin Hotărâre de Guvern, acesta fiind conceput în baza Regulamentului aprobat de conducerea Agenției de Mediu.

În cadrul ședinței s-a menționat că, pe parcursul mai multor ani nu au fost aprobate cotele pentru pescuitul industrial și comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale. Deși, în anii 2016-2021 și până în prezent cotele pentru piscuitul comercial în bazinele acvatice naturale nu au fost aprobate, pe piața comercială a peștelui acest lucru nu s-a simțit, ceea ce duce la suspiciuni privind proveniența peștelui comercializat pe piețele Republicii Moldova.

Cu privire la administrarea plăților, taxelor și amenzilor aferente mediului se atestă următoarele. În anii 2019-2021 la bugetul de stat au fost încasate plăți în sumă totală de 1 mld. 78,4 mil. lei, fiind atestată creșterea încasărilor, cauzată inclusiv de schimbarea în anul 2020 a sistemului de plăți pentru resurse naturale, în special a modului de calculare a plaților pentru extragerea mineralelor utile (ECO 114612), ceea ce a dus la o creștere a încasărilor de la 46 mil. lei în 2020 la 55,3 mil. lei în 2021.

Procesul de administrate a plăților și amenzilor aferente mediului denotă unele deficiențe:

• abordarea neuniformă privind încasarea veniturilor acumulate din eliberarea actelor permisive, unele fiind încasate la bugetul de stat, iar altele în bugetele proprii ale emitenților actelor permisive;
• restanțele înregistrate la plățile pentru poluarea mediului administrate de Serviciul Fiscal de Stat au atestat o creștere continuă, în anul 2021 față de anul 2020 – cu 3,1 mil. lei;
• se atestă lipsa sau insuficiența conlucrării și comunicării între Agenției de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Serviciul Fiscal de Stat, ceea ce a cauzat captarea apei în lipsa autorizației de mediu și neîncasarea posibilelor venituri la bugetul de stat  în valoarea minimă de 1,7 mil. lei și maximă de 5,0 mil. lei;
• în anii 2019-2021, ca urmare a controalelor efectuate, IPM a calculat prejudiciu cauzat mediului în sumă totală de 897,2 mil. lei, dintre care au fost achitate doar 6,1 mil. lei sau 0,7%.

Neajustarea pe parcursul mai multor ani a cuantumului de salariul minim și coeficienților pentru prejudicii cauzate mediului în domeniul silviculturii, a lipsit pe parcursul mai multor ani bugetul de stat de mijloace financiare semnificative. Astfel, la baza calculului prejudiciului cauzat mediului în domeniul silviculturii, stabilite prin Codul silvic, stă salariul minim, care este stabilit prin Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 181/1994, cuantumul căruia constituie 18 lei, care a evaluat până la 50 lei până în prezent.

Tatiana Cunețchi, președinta Comisiei de control al finanțelor publice a menționat că, subiectele puse în discuție sunt complexe și a apreciat activitatea Curții de Conturi privind identificare problemelor sensibilizate. În opinia dnei Cunețchi, entitățile auditate trebuie să-și fortifice eforturile, urmând a fi întreprinse măsuri de armonizare a cadrului normativ aferent mediului.