Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul Comisiei Parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului conformității asupra organizării, realizării și supravegherii parteneriatelor public-private (PPP) aferente construcției de locuințe și obiective de menire social-culturală pentru anii 2013-2019, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 55 din 27 noiembrie 2020, informează CURENTUL.

Principalele concluzii și constatări ale raportului de conformitate au fost prezentate de către Marina Covali, membru al CCRM și Rogaciov Irina, șef al echipei de audit.

În cadrul ședinței, reprezentanții CCRM au prezentat cele mai principale constatări depistate în cadrul misiunii de audit. Pe parcursul anilor 2013-2019 au fost inițiate 5 PPP orientate spre construcția locuințelor și altor obiective de menire social-culturală. Acestea au fost inițiate în scopul formării fondului locativ de serviciu, îmbunătăţirea şi sporirea protecției sociale a angajaților precum și reducerea fluctuaţiei de personal, în special a tinerilor specialiști.

În cadrul misiunii de audit, s-a constatat că din cele 5 PPP, două au fost finalizate, unul este la etapa de implementare, iar altele două au fost reziliate.

La etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate, care reprezintă punctul pe pornire într-un parteneriat public-privat, se atestă, că din cauza ambiguităților cadrului normativ, avizarea studiilor de fezabilitate nu este însoțită de mecanisme orientate spre monitorizarea și implementarea recomandărilor. După elaborarea studiilor de către partenerii publici, acestea sunt transmise către Agenția Proprietății Publice pentru a urmări ca structura studiului de fezabilitate să corespundă cerinţelor stabilite. Auditul a identificat situații când acestea nu corespund cerințelor pe motiv că nu s-a ținut cont de recomandările înaintate.

Cu referire la etapa de selectare a partenerului privat, se atestă că în cadrul Consiliului Raional Orhei, partenerul a fost selectat dintr-o singură ofertă, fără respectarea principiilor de concurență. La evaluarea capacității economice, Consiliul Raional Orhei nu s-a asigurat cu informații complete privind fiabilitatea poziţiei financiare a ofertantului și suficiența mijloacelor financiare care urmau a fi investite.

Managementul necorespunzător la etapa de evaluare și selectarea acestui parteneriat, nu a adus finalitate în realizarea contractului, partenerul privat devenind insolvabil la un an de la încheierea PPP – în anul 2018.

La etapa de realizare a contractelor s-a constatat că costul unui metru pătrat de locuință variază semnificativ. De asemenea, gradul de finisare a locuințelor diferă de la caz la caz. Astfel, în cazul contractului de PPP al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, costul unui metru pătrat de locuință cu grad de finalizare „variantă albă”, este semnificativ mai mare cu 1400 lei (sau 17 %) decât în cazul contractelor de PPP al Ministerului Apărării, care are grad de finalizare „variantă la cheie”.

Etapa de monitorizare a nivelului de implementare a contractelor de PPP a fost desfășurată neconform, iar în unele cazuri a avut un caracter formal fiind bazată doar pe datele furnizate de partenerul privat.

Misiunea de audit a stabilit neconformități la toate etapele de implementare, inclusiv generate de lacunele cadrului normativ. Aceste circumstanțe impun realizarea unor acțiuni orientate spre remedierea neconformităților admise prin reglementarea proceselor și responsabilizarea părților implicate.

Totodată, impactul benefic atins în cadrul realizării PPP, a soluționat asigurarea cu spațiu locativ pentru 465 colaboratori și angajați ai Armatei Naționale și, respectiv, pentru 7 angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. De asemenea, urmează a fi primite 47 de locuințe pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care vor contribui la atingerea obiectivelor propuse de partenerul public.

În finalul ședinței, Covali a făcut o totalizare, menționând despre constatările negative din cadrul raportului de conformitate, discutate cu fiecare entitate auditată. Cele menționate determină necesitatea adoptării unor măsuri stringente privind ajustarea cadrului regulator aferent domeniului parteneriatelor publice-private privind construcția locuințelor și altor obiective de menire social-culturală, inclusiv cu remedierea carențelor şi problemelor descrise în raport, a relatat dna Covali.

Menționăm că, Curtea de Conturi a înaintat 10 recomandări entităților auditate, respectiv despre acțiunile întreprinse Curtea de Conturi va fi informată în termen de 6 luni.

Cristina Pendea