Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat în cadrul unei ședințe Raportul auditului performanței „Mecanismele existente asigură gestionarea eficientă a terenurilor agricole proprietate publică?”, transmite CURENTUL.
Curtea de Conturi a inițiat auditul performanței privind gestionarea terenurilor agricole proprietate publică pentru a determina în ce măsură acțiunile întreprinse de către Agenția Proprietății Publice (APP) au impulsionat procesul de implementare a reformelor demarate la începutul anului 2019, precum și prevenirea unor posibile deficiențe în administrarea cu succes a terenurilor respective.
Terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale Republicii Moldova, care formează unul din elementele de bază al activului patrimonial al statului, iar utilizarea rațională și eficientă a acestora, constituie o garanție pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agricol și creșterea competitivității producției agroalimentare autohtone pe piața internă și externă.
Potrivit Legii nr. 668/1995 a fost aprobată Lista unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului și cuprind 21860,55 ha de terenuri destinate agriculturii. Astfel, aria de audit a cuprins terenurile destinate agriculturii, care rămân în proprietatea statului, care în diferite perioade au fost gestionate de către Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Educației Culturii și Cercetării, iar începând cu anul 2019 au trecut în administrarea exclusivă a APP.
Auditul a constatat că, deși, instituțiile responsabile au depus eforturi în vederea sporirii eficienței gestionării terenurilor agricole proprietate publică, demarând în anul 2019 mai multe reforme în acest domeniu, fiind inițiată și definitivată inventarierea cantitativă și calitativă a acestora, efectuată delimitarea selectivă a terenurilor, identificate contractele de arendă, comodat, superficie, totuși au fost constatate unele probleme, deficiențe, precum și unii factori care influențează negativ asupra gestionării și utilizării eficiente a terenurilor agricole.
Astfel, analiza modificărilor operate pe parcursul mai multor ani denotă că, anexa la Legea nr. 688 a fost modificată de 39 de ori, iar în unele cazuri au fost admise erori tehnice. Din suprafața totală a terenurilor gestionată în anul 1995 și anume 34972 ha, pe parcursul anilor au fost excluse 13111 ha sau circa 37% din suprafața inițială a terenurilor agricole aflate în proprietatea statului. Pentru a efectua analiza situației atestate și determina motivele modificării suprafețelor de terenuri, Guvernul a dispus instituirea unei Comisii, care în comun cu executantul de lucrări cadastrale, a identificat în total 516 sectoare de terenuri agricole cu suprafața totală de 21611,3917 ha, sau cu 97 de loturi de teren mai mult (+3 589,2327 ha) față de 419 loturi de terenuri agricole cu suprafața totală de 18 022,159 ha, incluse în Hotărârea Guvernului nr. 161 din 2019.
La fel, au fost atestate și devieri în datele incluse în Legea nr. 668 în comparație cu datele inventarierii cantitative și calitative a terenurilor agricole, datele din Lege fiind majorate cu 249,1583 ha.
În rezultatul examinării lucrărilor de inventariere cantitativă și calitativă au fost depistate 8 cazuri de suprapuneri a suprafețelor de teren pentru 9 loturi de teren proprietate de stat cu 14 loturi de teren proprietate privata (190,8649 ha). Suprapunerea suprafețelor de terenuri neînregistrate în Registrul Bunurilor Imobile sporește materializarea riscului de înstrăinare necontrolată a bunurilor statului, și afectează integritatea acestora.
De asemenea, factorii de decizie, pe parcursul mai multor ani, nu au întreprins măsuri pentru gestionarea eficientă a terenurilor, auditul atestând neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra 754 ha de terenuri, care până la moment nu sunt delimitate și respectiv, înregistrate în Registrul bunurilor imobile, ceea ce prezintă risc sporit de integritate a acestora și afectează veridicitatea și plenitudinea informațiilor privind terenurile agricole proprietate publică. În acest sens, pentru a fi posibilă înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra acestor terenuri, Agenția Proprietății Publice a inițiat delimitarea acestor terenuri, fiind realizate lucrări cadastrale pentru 725,7 ha, și inițiate lucrări pentru 28,8 ha.
La fel, auditul a constatat neraportarea sau raportarea eronată către Agenția Proprietății Publice a datelor aferente terenurilor agricole gestionate. Astfel, în dările de seamă prezentate APP nu au fost incluse 105 loturi de teren cu suprafața de totală de 4285,6 ha, fapt ce a denaturat semnificativ datele din Registrul patrimoniului public, nefiind asigurată veridicitatea și credibilitatea informațiilor incluse în acesta, de facto statul deținând cu 32% mai multe terenuri decât se raporta de către entități.
Factorii de decizie, prin luarea unor decizii necorespunzătoare, au contribuit la crearea situațiilor când pe terenurile agricole proprietate publică au fost amplasate construcții proprietate privată cu suprafața totala de 1760096,8 m2, unele dintre ele neavând legătură cu domeniul agricol.
Deși, una dintre atribuțiile autorităților publice centrale în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice este ținerea evidenței patrimoniului de stat din ramură, a contractelor de locațiune, arendă, comodat, concesiune și administrare fiduciară a bunurilor proprietate de stat din subordine, se constată lipsa evidenței respective, ceea ce creează dificultăți în evaluarea situației reale în domeniul vizat.
Astfel, din momentul investirii Agenției Proprietății Publice cu atribuții de administrare exclusivă a terenurilor agricole proprietate publică, ultima a fost în imposibilitatea de a obține informații complete de la Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Educației Culturii și Cercetării și Academia de Științe a Moldovei privind terenurile date în locațiune, arendă, comodat, superficie și numărul contractelor valabile la momentul preluării terenurilor în administrare, solicitând aceste date și de la Agenția Servicii Publice. Datele obținute au fost sistematizate într-un registru electronic, care include informații privind 100 de contracte de arendă, cu o suprafață totală de 3286 ha, ceea ce reprezintă 15 % din suprafața totală a terenurilor agricole proprietate publică, informația fiind incompletă.
Auditul a constatat că, deși, în martie 2019 au intrat în vigoare noile reguli de calculare a cuantumului pentru arenda terenurilor, plata pentru arendă nu a fost revizuită, nefiind încasate la bugetul de stat venituri în sumă de circa 1,5 mil. lei, în contextul a 28 de contracte de arendă. Totodată, încasările în bugetul de stat aferente plăților de arendă calculate, conform noii metodologii, sunt estimate la 6,6 mil. lei, în coraport cu 1,7 mil. lei calculate conform legislației în vigoare până la 01.03.2019.
Totodată, deși, cadrul regulator restricționează darea în arendă a terenurilor agricole în alte scopuri decât cele agricole, 23 de contracte de arendă a terenurilor au fost încheiate pentru alte scopuri decât cele cu destinație agricolă, în consecință fiind posibilă schimbarea destinației terenurilor.
În concluzie, Curtea de Conturi menționează că metodele, mecanismele și procedurile de gestionare a terenurilor agricole proprietate publică, aplicate pe parcursul mai multor ani s-au dovedit a fi ineficiente, în unele cazuri defectuoase, necesitând îmbunătățiri semnificative.
Cristina Pendea
