Misiunea comună de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova – formată din Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE), a constatat că modificările frecvente ale legislației, în special cele survenite cu puțin timp înainte de scrutin, au afectat aplicarea eficientă și certitudinea juridică, dar și că anularea înregistrărilor concurenților electorali „în ultimul moment” a afectat principiul de incluziune. De asemenea, observatorii internaționali au stabilit că: „câteva decizii ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la chestiuni controversate au fost luate pe linii partizane, au pus în discuție imparțialitatea sa. Deciziile luate în cele două zile înainte de alegeri privind neeligibilitatea a două partide (Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul „Moldova Mare”), bazate pe presupuse fapte de finanțare ilegală, au limitat dreptul lor la un remediu efectiv”, „au afectat certitudinea legală a statutului concurenților electorali și au limitat dreptul lor la un remediu efectiv, ceea ce contravine standardelor internaționale. În ceea ce ține de limitarea activității Partidului Republican „Inima Moldovei”, experții au subliniat că „impunerea restricțiilor în privința partidelor politice se permite doar în cazuri excepționale, ca o măsură de ultimă instanță, și trebuie să fie definite în sens restrâns”.

Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful delegației APCE, a declarat în cadrul conferinței de prezentare a Raportului: „Alegătorii au avut o gamă largă de opțiuni, dar incluziunea a avut de suferit: anularea înregistrării unor candidați în ultimul moment și obstacolele persistente pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului ar fi putut descuraja unii cetățeni”.

Totodată, în Raportul publicat se menționează că: „Modificările recente au înăsprit și mai mult regulile deja stricte și, în unele cazuri, formulate prea general, legate de activitatea partidelor și anularea înregistrării acestora. Merită de notat faptul că au fost interzise blocurile camuflate, dar și partidele succesoare ale partidelor declarate neconstituționale, și a fost permisă, în unele cazuri fără preaviz, suspendarea temporară a unui partid (Partidul Republican „Inima Moldovei”) în timpul campaniei electorale în baza unei decizii a Curții de Apel Chișinău (CAC). Constituționalitatea acestor ultime prevederi legale a fost de două ori contestată fără succes”. „Deși asemenea măsuri au precedente în unele sisteme legislative din Europa, impunerea restricțiilor în privința partidelor politice se permite doar în cazuri excepționale, ca o măsură de ultima instanță, și trebuie să fie definite în sens restrâns, să urmeze un scop legitim (cum ar fi protecția principiilor democratice sau drepturilor fundamentale), și să fie proporțională și necesară pentru asigurarea democrației…”, se spune în document.

În context se face referire la Opinia de urgență a ODIHR și la art. 50 din Liniile directoare ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția din 2020 privind reglementarea partidelor politice: „Necesitatea restricțiilor trebuie să fie bine ponderată. Limitarea aleasă trebuie să reprezinte o măsură proporțională și cât mai puțin intruzivă pentru atingerea scopului respectiv”. În continuare, Avizul comun al ODIHR și al Comisiei de la Veneția privind proiectul Codului Electoral prevede că „ar trebui revizuite temeiurile pentru anularea înregistrării candidaților, și asemenea măsuri ar trebui să fie aplicate ca o ultimă soluție doar pentru cele mai grave încălcări care nu pot fi remediate în orice alt mod”.

Cu referire la hotărârile de anulare a înregistrării celor două partide din cursa electorală, în ultimul moment, în Raport se spune: „Ținand cont de momentul în care acestea au intervenit, acțiunile legate de eligibilitatea celor două partide au afectat certitudinea legală a statutului concurenților electorali și au limitat dreptul lor la un remediu efectiv, ceea ce contravine standardelor internaționale”, făcându-se referire, totodată, la Art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, „Dreptul la un remediu efectiv”, care prevede că „Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale”. Art. 5.10 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 cere țărilor participante să se asigure că „fiecare persoană dispune de un mijloc efectiv de redresare împotriva deciziilor administrative, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale și a asigura integritatea legală”. Hotărârea CEDO în cauza Abil v. Azerbaidjan (5 martie 2020) stabilește că „pentru a preveni descalificarea arbitrară a candidaților, procedurile naționale relevante ar trebui să includă garanții suficiente care protejează candidații de acuzații abuzive și neîntemeiate de comportament electoral necorespunzător, iar deciziile de descalificare ar trebui să se bazeze pe dovezi solide, relevante și suficiente ale comportamentului respectiv”.

Misiunea internațională de observare a alegerilor parlamentare din Moldova a inclus în total 415 observatori din 50 de țări, dintre care 269 experți și observatori pe termen lung și scurt din partea ODIHR, 108 parlamentari și membri ai personalului AP OSCE, 24 din partea APCE și 14 din partea PE.