Deşi anul 2024 abia a început, făcând o radiografie a acţiunilor autorităţilor, dar şi a situaţiei reale pe care o avem la moment, deja putem face primele concluzii preliminare cum va fi acest an pentru economia naţională, în ansamblu.

Mai întâi, despre cadrul legal şi despre acţiunile autorităţilor. Din acest punct de vedere, regulile de joc sunt mai mult sau mai puţin clare. Avem o politică bugetar-fiscală, pe care o putem analiza şi întreprinde toate acţiunile pentru a ne conforma prevederilor acesteia. Avem legea bugetului de stat, adoptată la timp, care ne oferă o privire generală asupra situaţiei pe care o vom înregistra în 2024 şi putem chiar intui aşteptările pe care statul le are de la mediul de afaceri pentru a face faţă situaţiei deloc uşoare cu care ne confruntăm. Cât face numai enormul deficit bugetar, căruia va trebui cumva de-i făcut faţă!

Dat fiind această situaţie, este absolut evident că, capacitatea de intervenţie a statului pentru a ajuta anumite sectoare ale economiei naţionale prin subvenţii sau pe alte căi este foarte şi foarte redusă. Reprezentanţii mediului de afaceri trebuie să ia în calcul acest moment important atunci când îşi planifică activităţile. Trebuie să fim deopotrivă realişti şi pragmatici şi să înţelegem că 2024 va fi mai degrabă anul în care statul va avea nevoie de sprijinul mediului de afaceri decât invers.

O altă concluzie preliminară – atâta timp cât situaţia legată de războiul din ţara vecină rămâne incertă, este prea puţin probabil că economia naţională poate miza pe un aflux semnificativ de investiţii străine. Investitorii serioşi iau în calcul riscurile aferente investiţiilor şi atunci când acestea sunt majore, dat fiind războiul de la hotarele noastre, nu se prea grăbesc să facă careva investiţii serioase. În aceste condiţii, este clar că economia naţională va trebui să mizeze preponderent pe resursele interne. Şi când spun interne, am în vedere capacităţile mediului de afaceri, pentru că statul, după cum menţionam mai sus, chiar dacă are unele programe de susţinere a investiţiilor, totuşi, capacităţile sale vor fi limitate. Cel puţin în 2024.

Încă o concluzie importantă, este că în 2024, cel mai probabil, economia naţională se va confrunta cu noi şocuri legate de criza demografică. Aceasta loveşte în egală măsură în capacităţile pieţei muncii, cât şi în capacităţile de cumpărare ale populaţiei, ceea ce se răsfrânge direct asupra consumului intern. Autorităţile deja au anunţat al doilea val al liberalizării pieţei muncii, dar, probabil, chiar în 2024 va trebui să ne gândim şi la cel de-al treilea val, pentru că situaţia nu e simplă deloc, iar tendinţele sunt îngrijorătoare.

Deci, e clar că în 2024 mediul de afaceri nu poate miza pe suport semnificativ din partea statului (sub formă de facilităţi fiscale sau subvenţii); nu poate miza pe investiţii externe semnificative; nu poate miza pe ameliorarea substanţială a situaţiei de pe piaţa muncii şi a situaţiei legate de consumul intern. Sunt trei aspecte importante care vor marca mediul de afaceri în 2024. Dar, după cum bine se ştie, orice problemă, orice provocare implică şi oportunităţi. Iar mediul de afaceri va trebui să le identifice şi să le valorifice. Aceasta va face activitatea sa mult mai uşoară în anul 2024.

Igor Roșca, fondator al „Rogob”