Potrivit unei evaluări interne, cea mai mare rată a femeilor-procuror, 146 la număr, sunt încadrate în procuraturile teritoriale, 30 femei-procuror activează în Procuratura Generală, iar alte 21 îşi desfăşoară activitatea în procuraturile specializate (Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS)).

Potrivit Procurorului General, Eduard Harunjen, Procuratura Republicii Moldova are o politica de cadre care încurajează accederea în profesie şi promovează la funcţii de conducere pe toţi cei care demonstrează profesionalismul necesar exercitării acestor atribuţii.

„Asta face ca, în prezent, să avem femeie în fruntea organului de autoadministrare al procurorilor – Consiliul Superior al Procurorilor, care este garantul autonomiei, obiectivităţii şi imparţialităţii procurorilor. Tot femeile – procurori conduc subdiviziuni importante din cadrul Procuraturii Generale, cum ar fi: Secţia justiţie juvenilă, Secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale şi Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. La fel, avem femeie la cârma procuraturii de circumscripţie Bălţi şi încă 8 femei cu atribuţii decizionale în Procuratura Anticorupţie, PCCOCS, raioanele Taraclia, Briceni, Floreşti, Bălţi, Râşcani şi UTA Găgăuzia”, se menționează într-un comunicat de presă al Procuraturii.

„Pe lângă o bună formare profesională şi prezenţă de spirit, perseverență, completată de o doză de sensibilitate şi duritate în același timp, femeile procurori au puterea să se impună şi chiar să bată cu aceeași forță cu pumnul în masă, dacă de asta este nevoie. Totuşi, în orice profesie, important este nu sexul, ci profesionalismul. În practica juridică nescrisă există un sfânt principiu care spune că „Nu există sex sub robă sau mantie” astfel, atunci când o femeie procuror audiează un inculpat sau susţine acuzarea în faţa instanţei de judecată, ea este «procuror» şi niciodată «procuroră»”, a se mai declară în același comunicat.

Potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) privind eficienţa şi calitatea sistemelor judiciare europene în anul 2018, femeile domină numeric funcţia de procuror în state precum: Albania (61%), Andora (60%), Belgia (55%), Croaţia (68%), Cipru (81%), Danemarca (68%), Estonia (71%) şi Malta (61%). Totodată, mai mulţi bărbaţi procurori se găsesc în Armenia (91%), Azerbaidjan (95%), Georgia (71%), Turcia (68%), Ucraina (65%) şi Monaco (60%). O balanţă perfectă a coraportului dintre bărbaţi şi femei procurori, potrivit Raportului CEPEJ, găsim în Republica Cehă (50/50).

În total, în organele Procuraturii din republică activează 520 de femei, dintre care 201 sunt procurori, iar 319 – funcţionari publici.

Cristina Pendea