[ X ]
[ X ]
Carențele privind calcularea taxelor pentru resursele naturale, prezentate de Curtea de Conturi în cadrul ședinței CCFP
23 Februarie

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat astăzi, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului conformității calculării și încasării taxelor pentru resursele naturale.

Cele mai semnificative carențe și constatări ale raportului de conformitate au fost pezentate de către Violeta Andrieș, membru al CCRM și Larisa Ceban, șef al echipei de audit.

În cadrul ședinței, auditorii CCRM au vorbit despre principalele deficiențe depistate în cadrul misiunii de audit. Scopul auditului a constat în evaluarea gradului de conformare a contribuabililor privitor la veridicitatea și plenitudinea calculării și achitării taxelor pentru resursele naturale, precum și aprecierea mecanismelor de evaluare a bazei impozabile și stabilirii adecvate a cuantumurilor de taxe.

Sistemul taxelor pentru resursele naturale reglementate include 7 taxe, care se încasează în bugetul unităților administrativ-teritoriale. Astfel, în anii 2018 și 2019 în bugetele locale au fost încasate 42,8 mil. lei și respectiv 44,1 mil. lei. Nivelul de realizare a veniturilor a constituit 125% si respectiv – 111%.

Activitățile de audit efectuate în cadrul instituțiilor responsabile de gestionarea și administrarea resurselor naturale au consemnat existența unor deficiențe și abateri de la cadrul legal.

Astfel, cu privire la taxa pentru apă se denotă că:

Captarea apei în lipsa autorizațiilor eliberate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția de Mediu a determinat neîncasarea la buget a minim 2,2 mil. lei și maxim 6,6 mil.lei, iar captarea apei în lipsa evidenței pertinente a diminuat încasările cu 193,3 mii lei

Evidența necorespunzătoare de către unii consumatori de ape subterane a consumului de apă și, respectiv, neprezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a dărilor de seamă privind resursele naturale referitor la volumul de apă real captat, a dus la diminuarea sumei calculate a taxei pentru apă cu 71,7 mii lei

Cu privire la calcularea și achitarea taxei pentru lemnul eliberat pe picior s-au atestat următoarele:

deși, cadrul regulator stipulează expres tipurile de specii și categoriile de lemn care urmează a fi supuse taxării, această clasificare nu se regăsește nici în documentele permisive eliberate de organele abilitate, nici în dările de seamă prezentate Agenției „Moldsilva” și Serviciului Fiscal de Stat, ceea ce face dificilă verificarea corectitudinii și plenitudinii calculării obligațiunilor față de buget;

cotele taxelor pentru lemnul eliberat pe picior nu au fost revizuite pe parcursul mai multor ani, iar nivelul de încasare a taxelor pentru lemnul eliberat pe picior aferente obligațiunilor calculate față de buget variază de la 54,1% până la 74,1%;

ca urmare a contrapunerii datelor privind volumul lemnului pe picior, declarat în dările de seamă prezentate Serviciului Fiscal de Stat și celor prezentate Agenției „Moldsilva” de către contribuabili, s-au constatat devieri, care au determinat diminuarea bazei impozabile aferente taxei pentru lemnul pe picior cu 16,1 mii m3, condiționând neîncasarea la buget a cel puțin 32,2 mii lei

Privitor la conformitatea și plenitudinea calculării și încasării taxei pentru resursele minerale, misiunea de audit relevă următoarele:

Beneficiarii subsolului n-au declarat veridic către Serviciul Fiscal de Stat volumul extragerilor de substanțe minerale utile, astfel diminuând baza impozabilă cu 741,5 mii metri3, fapt care a determinat necalcularea pe deplin a obligațiunilor față de buget

Deși, Codul fiscal nu prevede scutirea de taxe pentru extragerea mineralelor utile cu excepția întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, Guvernul a încheiat un acord de concesiune care include prevederi ambigue, creând situația când agentul economic a fost scutit de plata atât a redevenței, cât și a taxelor pentru extragerea zăcământului de gaz și zăcământului de petrol, din perioada semnării acestuia și până în prezent la bugetul public național (BPN) nefiind încasate nici redevența, nici taxa

Cu privire la administrarea taxelor pentru resursele naturale și activitățile de control s-au constatat că nivelul de încasare a taxelor pentru resurse naturale este unul neuniform, iar neîncasarea lor în volum deplin generează apariția și creștere restanțelor la obligațiunile față de buget. Astfel, analiza încasărilor realizate în anii 2017-2019 deși, înregistrează creștere, în comparație cu sumele calculate, se denotă realizarea acestora sub nivelul de 100%.

Cu toate că Serviciul Fiscal de Stat a întreprins măsuri pentru identificarea evaziunilor fiscale și consolidarea disciplinei fiscale, acestea nu au fost suficiente și nu au contribuit la conformarea benevolă a contribuabililor și la diminuarea restanțelor, care, înregistrând tendințe de creștere continuă, la finele anului 2019 au constituit 11,5 mil. lei, o mare parte revenind restanțelor istorice.

Curtea de Conturi a concluzionat că, deficiențele constatate reduc semnificativ gradul de conformitate și plenitudinea calculării și, respectiv, încasării taxelor pentru resursele naturale, având impact asupra nivelului de colectare a veniturilor în bugetul public național și asupra exercitării conforme a responsabilităților de gestionare și administrare a resurselor naturale de către actorii implicați.

Menționăm că, actorii implicați în administrarea și gestionarea resurselor naturale sunt: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția de Mediu, Agenția „Moldsilva”, Î.S. „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, ș.a. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pecum și alte entități auditate, au elaborat un Plan de acțiuni pentru implementarea recomandărilor CCRM și în termen de 6 luni vor informa despre acțiunile întreprinse pentru executarea acestora.

Cristina Pendea

Inapoi la arhiva noutaților