În arcul guvernamental de la Chișinău încă mai sună frumos sintagma „expert internațional” și se mizează pe ea ori de câte ori se vrea credibilizarea unui proces, scrie presa din România.

Jurnaliştii de peste Prut menționează că este „o convingere în mare parte justificată, dacă sub paravanul ei nu s-ar strecura uneori excepții dubioase”.

Spre exemplu, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu CV în Tribunalul Penal Internațional. Sună bine până aici, dacă nu am găsi în vasta memorie a internetului critici dure la adresa lui legate de îndeplinirea proastă a angajamentelor pe care și le-a asumat în funcțiile anterioare.

În 2012, von Hebel a fost numit prin vot secret grefier al Tribunalului Penal Internațional, mandatul său fiind de cinci ani. În conformitate cu Statutul de la Roma, funcția dată îl făcea responsabil pentru aspectele nejudiciare ale administrării și serviciilor Curții.

În interviurile din perioada mandatului său, von Hebel vorbea cu multă determinarea despre relațiile eficiente, comunicarea activă și un nou site pentru instituția sa. Acesta trebuia să fie principalul canal de comunicare cu țările care așteptau să fie publicate hotărârile Curții – o adevărată poartă către dreptatea internațională. Noul site a fost lansat, doar că organizațiile abilitate au constatat foarte repede deficiențe majore de funcționalitate a platformei.

„Documentele sunt incredibil de greu de găsit. În zilele în care sunt emise hotărâri importante și când site-ul trebuie să funcționeze fără probleme, astfel încât oamenii (în special din țările afectate) să poată urmări procedurile și să vadă dreptate făcută, pur și simplu a fost închis. Și nu doar observatorii simpli sau mediul academic întâlnește dificultăți. Am auzit că de multe ori personalul instituției nu se poate baza pe site… În starea actuală, site-ul web îndepărtează de prea multe ori oamenii, subminând interesele finale ale Curții și ale justiției”, scria în 2013 (după primul an de mandat al lui von Hebel), portalul „Justice in Conflict”, una din cele mai vocale platforme media specializate pe conflictele din dreptul internațional.

Pentru o imagine mai clară, poate fi amintit un caz care vorbește despre cât de „bine” funcționa instituția sub conducerea lui Herman von Hebel.

În 2013, două documente privind deciziile Camerei preliminare din Libia, emise în perioada 24-26 aprilie, au apărut pe site abia pe 13 mai, deși aveau un volum de doar câteva pagini – un lucru considerat cel puțin anormal în mediul de profil. Și mai dubios e faptul că în documentul din 26 aprilie grefierului i se ceruse să furnizeze un raport critic la adresa Libiei.

La rândul său, Herman von Hebel vorbea cu fiecare ocazie despre bugetele prea mici ale instituției sale, cu care urmau să fie îndeplinite angajamente mult prea ambițioase.

Chiar dacă nu există toate premisele pentru a pune la îndoială integritatea lui Herman von Hebel, informațiile publice cu privire la activitatea acestuia ridică serioase dubii asupra profesionalismului și calităților sale manageriale.

În rândul factorilor de decizie şi a magistraților de la Chișinău apare tot mai insistent o întrebare retorică: O fi meritând să se investească atât de multă încredere și să se plaseze o atât de mare responsabilitate pe umerii unui asemenea expert juridic internațional?

Herman Von Hebel a fost numit președinte al comisiei „Pre-Vetting”, după ce a ajuns în componența ei la recomandarea Țărilor de Jos. Formată din trei experți moldoveni și trei străini, Comisia pre-vetting urmează să verifice, începând din luna iulie, declarațiile de avere și interese ale candidaților la funcții de membri în Consiliul Superior al Judecătorilor (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Autor: