Îmbunătățirea resurselor genetice a animalelor de fermă din Moldova – cu un accent special asupra vacilor de lapte – este obiectivul unui proiect FAO, acum, în curs de implementare. Ca parte a acestei inițiative, la Chișinău se desfășoară un seminar de două zile privind tehnicile de însămânțare artificială, transmite CURENTUL.
Seminarul reunește 50 de operatori de însămânțări artificiale de la Institutul Național de Cercetare și Reproducere a Fondului Genetic de Animale din s. Maximovca, Anenii Noi.
Participanții la seminar vor afla mai multe despre monitorizarea și documentarea performanțelor în producția de lapte precum și cele mai bune practici de creștere și de însămânțare artificială utilizate în alte țări. Ei vor fi de asemenea informați cu privire la noile cerințe de control al laptelui introduse de către autoritățile moldovene. A doua zi a atelierului de lucru va include aplicarea practică a noilor tehnici învățate.
De la introducerea economiei de piață la începutul anilor 1990, producția de bovine în Republica Moldova a fost lăsată în mare parte pe seama fermelor de familie. Agricultorii aveau cunoștințe și capacități limitate în creșterea și înmulțirea vitelor iar pe de altă parte înregistrarea performanțelor productive ale laptelui a fost eliminată. Capacitatea națională, expertiza tehnică și echipamentele pentru înregistrarea performanțelor erau inadecvate.
Proiectul FAO „Dezvoltarea Strategiei Naționale și Planului de Acțiuni pentru resursele genetice animale și a programului de ameliorare genetică a vacilor de lapte”, a început în 2015, ca o contribuție la elaborarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiuni pentru resurse genetice animale. Proiectul își propune să reintroducă un sistem de înregistrare a performanței productive în sectorul bovinelor de lapte prin asistență tehnică și furnizarea de echipamente de laborator și reactivi.
Beneficiarii direcți ai asistenței sunt autoritățile naționale cu competențe în creșterea animalelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a Moldovei, precum și institutele naționale de cercetare în acest domeniu.
Cristina Parfeni