Banca Națională a Moldovei (BNM) a emis o decizie prin care înăsprește politica monetară. Astfel, rata de bază va fi majorată până la 4,65%, iar ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – vor ajunge până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual, informează CURENTUL.

În acest context, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup, a venit cu un comentariu și a explicat că poziția BNM de a înăspri politica monetară este clară din perspectiva obiectivului său de bază: menținerea stabilității prețurilor și țintirea inflației la nivelul de 5%.

„Odată cu creșterea presiunilor inflaționiste, majorarea ratei de bază pare a fi una logică, mai ales că rata de 4,65% rămâne una stimulativă din punct de vedere monetar, fiind inferioară țintei și prognozei pentru următorii 2 ani. Este de apreciat faptul că BNM nu a recurs și la majorarea normei rezervelor obligatorii – un instrument mai invaziv al politicii monetare care, pe bună dreptate, este menținut stabil, drept semnal că înăsprirea politicii monetare este totuși una moderată.
În plus, majorarea ratei de bază oferă un spațiu mai mare de manevră în eventualitatea unui șoc economic negativ (ex: acutizarea crizei pandemice) care ar necesita o relaxare monetară vizibilă și rapidă. Nu în ultimul rând, este și un semnal al independenței politice a băncii centrale, care promovează o politică monetară contra-ciclică – un pilon al stabilității macrofinanciare”, susține Adrian Lupușor.

Totuși, expertul este de părerea că BNM tinde să supraestimeze presiunile inflaționiste din partea cererii.
„Da, prețurile vor crește. Dar vorbim totuși de inflație importată, și nu una monetară, bazată pe o creștere puternică a consumului sau supraîncălzirea motoarelor creșterii economice. Chiar dacă vor crește prețurile la gazele naturale (fapt inevitabil, determinat de creșterea cotațiilor la bursele internaționale), la materialele de construcție și alte produse de import, acestea sunt presiuni inflaționiste din partea ofertei, care practic nu pot fi influențate prin politica monetară. În același timp, economia rămâne sub potențial, iar creșterea din 2021 este una compensatorie, după un 2020 dezastruos. Totodată, un eventual impuls inflaționist al majorării pensiei minime până la 2000 MDL este vădit exagerat cel puțin din 2 motive: (i) acesta se referă la pensionarii cu venituri minime, care vor fi cheltuite în mare parte pe servicii comunale și produse de bază (panificație, crupe, lactate) – sunt servicii și produse cu prețuri fie reglementate sau care cu siguranță nu vor crește anume drept rezultat al creșterii pensiei minime; (ii) impulsul fiscal va fi temporar (eng: one-off event) care nu va alimenta în mod constant creșterea presiunilor inflaționiste din partea cererii”, precizează specialistul.

Adrian Lupușor mai explică că BNM mizează pe trei canale de transmisie.

„Primul ține de temperarea creșterii creditării consumului deoarece vor crește dobânzile la instrumentele cu ajutorul cărora BNM sterilizează excesul de lichidități din sistem (Certificatele Băncii Naționale), precum și la valorile mobiliare de stat. Respectiv, va crește motivația băncilor să crediteze statul sau BNM în defavoarea sectorului real. Totuși, în condițiile excesului de lichidități din sistem, este puțin probabil ca acest efect scontat să fie atins (lichidități ajung pentru toți). Al doilea canal de transmisie ar putea fi minimizarea impulsului inflaționist al unei politicii bugetare expansioniste, din cauza creșterii costului datoriei de stat interne pe fundalul creșterii dobânzilor la VMS. Și la acest capitol este puțin probabil să fie atinse obiectivele anti-inflaționiste din cauza supra-estimării efectului inflaționist al majorării pensiei minime, menționat mai sus. Al treilea ține de ancorarea așteptărilor inflaționiste și menținerea stabilității monedei naționale – este probabil cel mai important și credibil canal de transmisie în condițiile actuale.

Prin urmare, consider binevenite ultimele decizii de ajustare a politicii monetare la noile presiuni inflaționiste, în special din perspectiva unui semnal credibil pentru economie care urmează să ancoreze așteptările inflaționiste și să contribuie la menținerea stabilității monedei naționale”, argumentează el.

Totodată, expertul în finanțe consideră că Banca Națională a Moldovei a utilizat destul de optimal spațiul disponibil pentru înăsprirea politicii monetare.

„În lipsa altor factori inflaționiști din partea cererii, politica monetară ar trebui să rămână constantă și, respectiv, să se focuseze pe obiective de durată medie și lungă: țintirea inflației pe următorii 2-3 ani și ignorarea efectelor inflaționiste pe termen scurt și/sau din afara ariei de influență monetară, pentru a permite economiei să crească până la nivelul său potențial”, menționează Adrian Lupușor.

Doina Buruiană