Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a prezentat principalele realizări ale Biroului politici de reintegrare pe parcursul anului 2018, transmite CURENTUL.

Cristina Lesnic a menționat că, după preluarea mandatului, nu a pornit de la premisa de a porni totul de la început, dar s-a bazat pe continuarea acțiunilor deja începute.

„Am asigurat sustenabilitatea prin două faze, noi am reușit să implementăm deciziile cu livrarea serviciilor concrete pentru cetățeni. Lucrurile s-au schimbat, iar Guvernul nu a venit prin contribuții financiare doar, dar și proiecte inovative pentru a putea oferi servicii. Pe plan intern am dinamizat activitatea Biroului. Am avut 30 de întrevederi la nivel de negociatori. Am avut 88 ședințe la nivelul grupurilor de lucru, o singură ședință în formatul „5+2” și în cadrul conferinței ministeriale.

În acest an am reușit să implementăm 49 de proiecte acceptate de Comisia de selectare a proiectelor ce țin de reintegrarea țării, în valoare de 15 mln. lei. Dintre 49 de proiecte avem deja 45 implementate.

Am semnat documente noi: Decizia protocolară în domeniul veterinar și protecție a plantelor, participarea automobilelor transnistrene în traficul internațional, etc.. Urmare a ședinței în formatul „5+2” a fost semnată o foaie de parcurs pentru implementarea prevederilor ce țin de telecomunicații.

La capitolul restabilirea accesului la terenurile agricole. Pentru 88% din suprafața totală a fost restabilit accesul. Au fost eliberate 125 de certificate pentru 5 614 hectare și 5 991 proprietari dețin aceste terenuri. Acele 12% rămase sunt în succesiune legală pentru a obține moștenirea sau aparțin persoanelor care se află înafara țării. Guvernul a venit cu o nouă formulă și a oferit compensații de 15 mln. lei. S-a negociat ca – accesul la terenuri să fie obținut pentru 20 de ani.

La capitolul modul de funcționare a școlilor cu predare în limba română. Sunt unicele școli care astăzi, într-un regim mai complex, continuă să mai fie active pentru a atrage copii care vor să obțină diplome în limba română și să-și continue ulterior studiile. Biroul este suprasolicitat de scrisori și petiții pentru a elibera permisiuni pentru cadrele didactice și elevi de a merge la evenimente, ședințe, etc. Acum fiecare elev și profesor au legitimații speciale care le permit să traverseze fără a fi controlați. Au fost eliberate 201 diplome apostilate.

Un alt element important: noul mecanism de înregistrare a mijloacelor de transport. Am fost dat în exploatare la 1 septembrie curent. De la 10 septembrie avem, în premieră, reprezentanți ai Agenției Servicii Publice care activează în 2 oficii deschise și care eliberează certificatele necesare. De acest serviciu au beneficiat 2 224 persoane dinte care 1 688 eliberate pentru transport, 539 persoane care au solicitat comodat. Programări online sunt la 3 mii, cereri respinse – 402 pe motiv că nu corespunde viza de domiciliu, datele vehiculului etc. Din 1 septembrie la ASP s-au adresat 1 739 persoane pentru a-și modifica permisele de conducere.

Subiectul circulației pe podul de la Gura Bîcului a fost premisa pentru discuții în cadrul Comisiei Unificate de Control. Se așteaptă renovarea acestui pod. Am mărit capacitatea podului de la 3,5 la 10 tone, acum verificăm capacitatea podului pentru 40 tone. Când vom avea expertiza vom purcede la o nouă etapă de fortificare și doar atunci când vom avea siguranța că partea transnistreană nu va construi acolo un punct de control vamal.

Am avut multiple provocări, iar una dintre ele ținea de accesul la medicamente. În acest an avem 7 operatori care gestionează importul de medicamente în regiune.

Ca proces de reintegrare a țării a fost să pledăm pe mediatizare și informare. Am reușit să organizăm 3 evenimente „O carte pentru educația ta”, „Biblioteca Națională – punte pentru cele două maluri ale Nistrului” și concursul de desene „Cum văd eu reintegrarea”.

Pe plan extern am continuat că creăm o platformă pentru cei care azi se ocupă de problema conflictelor, teritorii ocupate sau necontrolate. Am avut ședință trilaterală cu Georgia și Ucraina. Amenințările în Bazinul Mării Negre s-au schimbat mult, noi fiind o țară vecină cu Ucraina, am fost prudenți, pentru a nu crea provocări noi”, a spus Cristina Lesnic.

Totodată, viceprim-ministrul pentru Reintegrare a mulțumit colegilor care au lucrat pe parcursul anului la toate aceste proiecte și a exprimat dorința ca dinamica să fie menținută și anul viitor.

Cristina Parfeni